Victor Negrescu: „Dacă nu modificăm rapid planul național de redresare și reziliență, acesta poate fi respins”

0
116

Europarlamentarul Victor Negrescu a inițiat astăzi un demers constructiv pentru salvarea planului național de redresare și reziliență, în care semnalează că, în situația în care documentul va fi trimis în forma prezentată public de Guvernul României, planul riscă să fie respins pentru că nu corespunde cerințelor europene.

Prin acest apel public ne dorim să evităm pierderea celor 30 de miliarde de euro alocate României prin planul european de relansare. Mai exact, dacă nu modificăm rapid planul, acesta poate fi respins pentru că încalcă cerințele europene. Noi am atenționat, printr-o analiză complexă prezentată înainte de publicarea documentului realizat de Guvernul României, că țara noastră trebuie să respecte obiectivele fixate în comun la nivel european privind alocarea de finanțări adecvate pe zona de educație, de digital sau de combatere a inegalităților. Din păcate, aceste ținte nu sunt atinse. Politizarea documentului, prin prezentarea sa în cadrul unui eveniment electoral, face ca planul prezentat să nu mai poată fi luat în considerare. Actualul Guvern PNL și-a pierdut orice fel de legitimitate în a iniția acest plan, de aceea considerăm oportun ca planul să fie amendat rapid înainte de a fi trimis oficial Comisiei Europene și a evita astfel respingerea sa. Pentru o legitimitate mai mare, documentul trebuie să fie aprobat de Parlamentul României” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Problemele identificate în cadrul analizei realizate de europarlamentarul român sunt următoarele:

– ar fi trebuit alocați minim 20% pentru digitalizare și creșterea competențelor digitale, dar din păcate au fost alocați doar 2,72%;

– recomandarea era de a aloca 10% pentru educație (amendament pe care l-am introdus în documentul aprobat la nivel european), dar au fost alocați doar 3,18%;

– trebuiau alocați minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare), dar țintele nu sunt îndeplinite;

– era necesară o dimensiune socială cu accent pe egalitatea de gen și drepturile grupurilor vulnerabile, însă în documentul prezentat public nu există nicio referință la drepturile femeilor, la comunitatea romă sau proiecte noi destinate grupurilor vulnerabile;

La toate aceste puncte se adaugă lipsa consultărilor publice și a transparenței privind modul în care fondurile urmează a fi alocate și absența detaliilor privind tipul de alocări (granturi sau împrumuturi) sau necesarul de co-finanțare.

Documentul adresat Președintei Comisiei Europene reprezintă o primă formă a mesajului constructiv pe care inițiatorii doresc să îl transmită privind problemele identificate. Pentru a nu comite erorile celor care au redactat documentul național, punctele de vedere preluate prin apelul public vor fi integrate în forma finală a scrisorii adresate oficialilor europeni.