Mihail Genoiu sau primarul pentru care vorba este umbra faptei!

2
1178

Un interviu cu primarul Craiovei, Mihail Genoiu, pare o chestiune aproape de rutină, pentru un cotidian local. Şi totuşi nu este aşa, şi nu pentru că Mihail Genoiu este „greu abordabil”, ci pentru că nu pare deloc preocupat de cosmetizarea propriei imagini, lăsând „comunicarea” cu media în sarcina exclusivă a serviciului de resort al Primăriei Craiova. Aşa încât, dincolo de ştiri şi relatări cotidiene, despre şedinţe ale Consiliului Local Municipal, comisiei de specialitate, reabilitări de artere ale urbei, participarea la diverse evenimente, impresia despre activitatea primarului Craiovei rămâne una incertă, necoagulată, sau cel mult excesiv subiectivă. Dacă luam, de pildă, ca reper, modul în care s-a votat la alegerile europarlamentare şi apoi la cele prezidenţiaie –criteriu eminamente politic- părerea cetăţenilor Craiovei este dominată de opţiunile „de drepta”, primarul şi majoritatea Consiliului Local aparţinând stângii. Dacă evaluarea se branşează exclusiv la activitatea strict administrativă, primarul îndeplinind o funcţie de autoritate publică, fiind şeful serviciilor publice locale, cu competenţe clar prevăzute de Legea administraţiei publice locale, atunci „lupa” trebuie pusă pe ceea ce s-a făcut şi ce nu, în plan edilitar-gospodăresc la nivelul unui mare municipiu cum este Craiova. Şi astfel ajungem în faţa unei alte interogaţii: cum arată municipiul Craiova pe mandatul primarului Mihail Genoiu? Nu suntem în posesia datelor unui asemenea sondaj. Paradoxal este însă faptul că mulţi dintre craiovenii care revin, după o vreme, acasă sau vizitatori străini care-l văd pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi, neascunzându-şi mărturisirile. Mai exigenţi, craiovenii au de bună seamă părerile împărţite. Şi totuşi e hazardată părerea –opinăm noi- că nu se resimte o anumită vitalitate a iniţiativei administrative, un succedeu de normalitate, o acurateţe a faptei sau că atmosfera e somnolentă, promiscuă şi provincială. Ce paradox: Craiova văzută din car i s-a părut marelui Marin Sorescu cel mai frumos oraş din lume. Văzută din autoturisme moderne, în zilele noastre, multora nu le place, sau strâmbă din nas. Fost timp de un mandat viceprimar al urbei, Mihail Genoiu cunoaşte în detaliu tot ce trebuie să ştie un primar despre buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice, de educaţie, sănătate, cultură, apărarea ordinii publice, urmărind şi controlând activitatea acestora. Analizează sistematic activitatea Poliţiei Locale, acţionează concret şi susţinut pentru protecţia mediului, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi zonelor verzi. Este adevărat, urbea trebuie să facă faţă unui trafic rutier pentru care n-a fost gândită şi tot adevărat este că logica traficului e confuză şi frecvent circulaţia precar dirijată, întrucât nervii tuturor, pietoni şi şoferi, sunt subţiaţi până la maximum. Dacă felul în care se circulă e deprimant, această manieră e semnificativă… pentru starea naţiunii. Cu toate acestea, Craiova –inima Olteniei- se înfăţişează ca un mare municipiu dinamic, cu autentică viaţă culturală, plăcut ochiului, acum, în ultima lună a anului, deja înveşmântat premergător sărbătorilor de iarnă. O subliniere: destule împliniri reale ale urbei noastre, petrecute sub ochii noştri, asupra cărora se fac referiri în interviul cu primarul Mihail Genoiu, precum şi destule proiecte de anvergură în derulare, unele preluate, şi a ţinut să menţioneze acest detaliu, de la predecesoarea sa, Lia Olguţa Vasilescu, şi acum interesată de bunul mers al lucrurilor. Toate acestea nu sunt altceva decât motive tonice de optimism. Mihail Genoiu este primarul pentru care vorba este umbra faptei. Şi are ce spune, la orice „dare de seamă”, în faţa craiovenilor. Alegerile vor avea loc la anul.

 

 

Dacă ar fi să faceţi un bilanţ al realizărilor dumneavoastră de-a lungul celor doi ani şi jumătate de mandat, ce aţi evidenţia ?

 

În cei doi ani şi jumătate s-au întâmplat foarte multe lucruri, asupra unora  din ele am fost chiar sceptic la început şi sunt foarte mândru de o anumită latură a acestor întâmplări, mai exact de modul în care s-au derulat proiectele europene. Şi asta pentru că am pierdut startul, nu am avut o strategie foarte bine pusă la punct. Ghidurile programelor de finanţate în exerciţiul fianciar 2014 – 2020 au fost publicate destul de târziu. Însă, am avut bucuria că am recuperat colectivul și timpul pierdut şi avem, la ora actuală, un succes, având depuse în acest moment proiecte pe fonduri europene în sumă de peste 170 milioane de euro, în condiţiile în care Craiova ar fi trebuit să beneficieze de doar 47 milioane de euro.

       Dar până în acest moment, putem să vorbim şi de absorbţie…?

 

Da, am absorbit, avem depuse foarte multe cereri de rambursare pentru foarte multe studii de fezabilitate, dar şi pe partea de proiecte, mai exact, proiectele de execuţie. Însă, cel mai important lucru este absorbţia celor 10 milioane de euro, pe Parcul Romanescu, bani care au intrat deja în bugetul Primăriei şi cu care am făcut multe alte investiţii. Adică, sunt banii pe proiectul anterior. Aşa cum bine se ştie, acela a fost făcut din bugetul local, la vremea respectivă. Adică, se făcuse o economie la POR şi conducerea ADR SV Oltenia a întrebat cine mai are de depus vreun proiect. Era doamna Olguţa Vasilescu atunci primar şi am spus că avem noi un proiect de depus. Era vorba de acest proiect, Parcul Romanescu, care s-a ridicat la 13-14 milioane de euro. Valoarea pe care o economisise AMPOR era unde la 3-4 milioane de euro, iar diferenţa urma să fie bugetată de Consiliul Local Municipal. Am derulat acest proiect pe aceleaşi proceduri, deşi nu a mai fost vorba de finanţare europeană. Iar la un moment dat, în 2018, a apărut ideea aceasta a proiectelor retrospective şi s-a invit posibilitatea recuperării banilor. Nu a fost foarte uşor, deoarece aceste proiecte, deşi acceptate de Comisia Europeană, au fost limitate la 5 milioane de euro. Noi veneam, aşadar, cu un proiect de 13 milioane de euro, din care trebuia să ni se ramburseze 10 milioane de euro şi, la vremea respectivă, am făcut intervenţie direct la comisarul european, Corina Creţu, i-am explicat exact. Pe Regiunea Sud-Vest Oltenia nu era decât un singur proiect retrospectiv, Parcul Nicolae Romanescu. Nu am înţeles de ce trebuia limitat la 5 milioane de euro. Nu exista niciun motiv… Şi atunci s-a schimbat chiar în Comisia Europeană plafonul, de la 5 milioane la 10 milioane de euro.

       Dar despre Podul suspendat, ce ne puteţi spune ? Este un obiectiv important din Parcul Romanescu, un simbol am putea spune.

           Continuăm cu Podul Suspendat, investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro. El vine şi întregeşte proiectul iniţial. Pentru că, fără Pod, proiectul Parcul Romanescu era, practic, neîncheiat. Rămăsese Podul de făcut şi atunci s-a considerat că proiectul este finanţat de la bugetul local, nu este încheiat şi mai are nevoie de o investiţie. Şi am făcut proiectul Podului pe o altă Axă.

 

            Parcul Romanescu ar fi aşadar, una dintre realizări. Care ar fi următoarea împlinire a primarului Mihail Genoiu, la finele lui 2019 ?

            O altă împlinire ar fi mijloacele de transport în comun, ce vor fi achiziţionate tot pe fonduri europene. O bună parte din banii europeni se vor duce pe autobuze, tramvaie, reabilitări de căi de rulare. Toate se duc în zona asta. Noi ne-am folosit de Axa 4.1, reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În acest context, Craiova se va dota cu autobuze electrice, ecologice. Ne-am făcut un calcul şi ne conducem după o strategie pe care am creionat-o la nivelul oraşului. Există un studiu de mobilitate şi de trafic foarte bine făcut. Iar din aceste studii rezultă necesarul mijloacelor de transport în comun necesar Craiovei. Totodată, ne-am dorit să avem de la început o flotă nouă, adică nu poţi să faci o schimbare totală, să modernizezi transportul în comun decât dacă schimbi toată flota. Şi atunci, în paralel cu accesarea acestor fonduri europene, am accesat şi un credit de la BERD. Aşadar, pe fonduri BERD am mai luat 36 de autobuze Euro 6, acestea având cel mai ridicat nivel de reducere a poluării. Acum trebuie să spunem că procedura BERD este mult mai simplă decât cea a fondurilor europene, iar autobuzele vor ajunge doar peste câteva zile.

       Să înţelegem că aveţi o preocupare puternică pentru reducerea poluării, adică toate aceste proiecte şi măsuri vă vor alinia la ceea ce se cheamă astăzi lupta împotriva încălzirii globale. Această măsură să înţelegem că este circumscrisă acestui deziderat. Şi în continuare aş vrea să vorbim despre proiectele ce ţin de amenajarea spaţiilor verzi în Craiova.

       Da, aşa este. Proiectul BERD se numeşte „Green City”, iar o componentă din acest proiect a venit bonus şi se referă chiar la partea aceasta de „Oraş Verde”. Este singurul proiect din România. La nivelul Europei de Est mai sunt câteva în derulare, dar în România e unic. Şi prin acest studiu reiese ceea ce ar trebui făcut în continuare în Craiova, pentru ca oraşul nostru să devină în adevărul sens al cuvântul un „Oraş Verde”. Aşadar, există o legătura între proiectul de achiziţionare a autobuzelor electrice, pe fonduri europene, exerciţiul financiar 2014-2020, studiul „Green City”, realizat de BERD şi un proiect viitor, pentru mediu, pentru înverzirea oraşului, pe care îl vom face, în exerciţiul financiar 2020-2027.

A trecut o periodă destul de mare până când s-a stipulat clar, în ghidul solicitantului, ce fel de autobuze se pot achiziţiona cu fonduri europene. Interesant este că Clujul a avut informaţia şi a ştiut exact ce fel de autobuze poate cumpăra. Şi nu înţelegeam de unde a avut informaţia…. Dar, la final, am înţeles că, dacă vrei să ai informaţia, trebuie să umbli după ea, pentru că nu ţi-o dă nimeni. Acum, avem informaţia, banii vor veni, iar în acest moment lucrăm deja la proiect pentru ca atunci când vor veni ghidurile pentru 2020-2027, noi să avem deja proiectele făcute ca să le putem depune, să nu mai pierdem timpul. Ne-am învăţat lecţia, cum s-ar zice.

 

         Săptămâna trecută aţi fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Dolj la Londra, dacă nu mă înşel tot la sediul BERD. Ce aţi făcut mai exact acolo?

        Aşa este, am fost tot la BERD şi în acelaşi biroul, cu aceeaşi echipă, am semnat acum un an an contractul pentru autobuze. De data aceasta, am semnat contractul de împrumut al Companiei de Apă Oltenia, în valoare de 25 milioane de euro, ce asigură  cofinanţarea  Companiei de Apă în proiectul de 438 milioane de euro, care reprezintă Aducţiunea de Apă Izvarna II şi celelalte reabilitări de introducere de apă şi canalizare în Craiova şi în alte câteva comune. Astăzi ( n.r – joi, 5 decembrie) am primit informaţia că acel contract semnat cu Ministerul Fondurilor Europene a plecat la Bruxelles. În paralel cu acest contract, am semnat contractul cu BERD şi, în paralel, se realizează şi licitaţiile lucrărilor pentru acest proiect de anvergură. Craiovenii şi alţi cetăţeni ai judeţelor Dolj şi Gorj vor avea, aşadar, apă plată. Este vorba de cetăţenii comunelor prin care va trece conducta respectivă.

      Care este misiunea dumneavoastră în ceea ce priveşte reabilitarea clădirii Colegiului Naţional „Carol I”? Este singura clădire din centrul Craiovei care încurcă arhitectural această zonă, despre care mulţi care o vizitează spun că este foarte frumoasă.

    Nu este singura. Aş putea să spun că sunt, de fapt, trei clădiri ce ţin de Primăria Craiova şi Consiliul Local. Sunt toate trei monumente istorice şi, din păcate, sunt toate trei într-un stadiu avansat  de degradare şi obligatoriu trebuie făcut ceva. Primul este sediul Colegiului „Carol I”, dar şi sediu central al Primăriei, precum şi sediul nostru de la Palace. Clădirea Colegiului Naţional „Carol I” a avut o istorie zbuciumată din punct de vedere al reabilitării sale. Acolo s-a făcut un studiu de fezabilitate încă din 2012-2013 şi s-a încercat introducerea lui pe una din axele europene, problema este că la un moment dat valoarea lui a ajuns la 18 milioane de euro, iar fondurile europene au fost limitate la maxim 5 milioane de euro, cu tot cu cofinanţarea Primăriei. Adică, şi dacă ai fi dorit să pui tu diferenţa, tot nu puteai. Am refăcut studiul de fezabilitate, în sensul că l-am împărţit: pe partea de structură – un studiu, altul pe partea de rezistenţă și am încercat să eliminăm Opera. Şi am tot redus-o…Au apărut apoi alte variante de finanţare, adică s-au putut finanţa Colegiile, dar şi aici am avut surpriza că nu s-au putut finanţa decât colegiile tehnice, fiind excluse colegiile teoretice şi cele monumente istorice. Și atunci a picat şi varianta asta. Am plecat la un drum şi am decis să facem o bugetare locală şi să facem doar partea de structură.

 

       Şi totuşi, până la urmă s-a găsit o soluţie…

          La un moment dat, în Guvernul României s-a pus problema reabilitării a trei clădiri monumente istorice, iar Claudiu Manda a intervenit şi pentru noi şi a introdus Colegiul, cu tot cu Operă, pe lista CNI, alături de Opera de la Cluj şi Opera de la Iaşi. M-am dus la CNI cu toată documentaţia şi am arătat că nu poate fi finanţată doar Opera Craiova, că nu poate fi despărţită de Colegiul Carol I, clădirea fiind unică. S-a trecut deja la refacerea studiului de fezabilitate, pe care îl aveam noi. Şi s-a făcut licitaţia în această primăvară, adică s-a început reactualizarea acestui studiu. Primul corp de clădire, care a fost reabilitat în 2008, a cedat între timp, a fost reabilitat doar arhitectural, nu şi din punct de vedere al structurii de rezistenţă, ceea ce înseamnă că a fost reluat tot studiul de fezabilitate. Clădirea este foarte complicată, mono-bloc, cu deschidere foarte mare şi proiectul prevede, la ora asta, secţionarea în cinci părţi. Clădirea va fi aşadar, secţionată în cinci corpuri, care să nu fie afectate de nici un seism. Şi mai are o problemă cu clădirea, şi anume ultimul etaj a fost adăugat ulterior şi atunci toată structura de rezistenţă trebuie refăcută. Valoarea clădirii este de 114 milioane de lei. Astăzi, studiul de fezabilitate este gata şi se află pe biroul ministrului de la Dezvoltare, mai trebuie semnat doar ordinul de începere a licitaţiei pentru execuţie.

           Să trecem şi la sport, mai precis, la fotbal. Aţi avut probleme mari cu gazonul. Ştiu că aţi încercat şi aţi căutat soluţii peste tot, aţi discutat cu specialişti, cu pedologi, inclusiv cu profesori de la Facultatea de Horticultură, dar din păcate, nicio soluţie nu s-a găsit a fi viabilă. Cum stăm în acest moment?

           În acest moment, Craiova are un gazon, poate cel mai performant gazon din lume, hibrid, care practic este o ţesătură de materie artificială – 5%, iar restul de 95% – gazon. Este crescut în pepinieră, pe o membrană specială, în care stratul de nisip în care trăieşte gazonul este de 4 cm, astfel încât el poate să fie independent, adică nu foarte, foarte legat de ceea ce este legat sub membrana respectivă. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră noi ne-am zbătut. Nu am stat degeaba în toată perioada asta. Noi ne-am zbătut şi ne-am interesat peste tot. Ne-a consumat faptul să vedem că avem cel mai frumos stadion din ţară şi cel mai prost gazon. Într-un final am ajuns la concluzia că nu mai avem ce să facem şi am decis începerea procedurii de schimbare a gazonului şi am avut aşa o sclipire. Şi am zis să mai discutăm cu CNI, înainte de a posta pe SEAP caietul de sarcini. Doream să schimbăm gazonul cu un gazon asemănător cu cel de pe Arena Naţională, cu un gazon pe strat de nisip, care, informativ, se apropie de 300.000 euro. Dar ultima discuţie pe care am avut-o la CNI, înainte de posta caietul de sarcini pe SEAP, a demonstrat un lucru: stadionul avea o garanţie de cinci ani de zile, dată de CNI, dar fără să fie  defalcată analitic fiecare componentă în parte, cum ar fi fost poate normal. În general, când se preia ceva atât de complex, se specifică separat, instalaţiile electrice au trei ani de garanţie, parte de rezistentă cinci ani, partea de gazon, nu ştiu câţi ani. Am dat doar nişte exemple…Dar nu a fost aşa, a fost doar un simplu contract de garanţie, iar orice intervenţie, chiar şi la gazon, înseamna pierderea garanţiei. Şi atunci când am văzut acest lucru, am găsit imediat două variante: fie îl schimbaţi voi în garanţie sau ne daţi nouă acceptul să schimbăm, dar tot În garanţie. Îl schimbăm noi, dar cu acceptul vostru şi noi ne vom îndrepta către constructor ca să ne recuperăm investiţia. Şi de aici a început povestea…

        Aş vrea să ne oprim puţin şi la acea oază verde de la intrarea în Craiova. Finalizată de curând, dar care a schimbat intrarea în oraş. Mă refer la Hanul Doctorului.

        Proiectul e legat de copilăria mea, pentru că eu am trăit în acea zonă, în partea de est a oraşului. Zilele de picnic ale familiei mele se făceau acolo. Şi în vremea respectivă era o oază de verdeaţă. Iniţial, am dorit să redăm balta pescarilor şi am intrat să văd ce este mai exact în acel parc. Şi l-am redescoperit, am constatat că este foarte mare şi am decis iniţial doar să-l curăţăm. Şi am constatat că, sub un metru de pământ şi frunze, existau alei betonate, existau stâlpi de iluminat, cabluri, sub pământ. Şi atunci am zis că ar fi păcat ca toate aceste lucruri să existe, să fie deja făcute şi noi să le lăsăm acolo în paragină. Și l-am adus la nivelul la care este astăzi. Este mult peste ceea ce a fost, avem acum iluminat modern, cu băncuţe şi am rezolvat automat şi locul de picnic, care este utilizat nu doar de 1 Mai, ci şi în toate week-end-urile.

 

     Dar dacă vine mâine o delegaţie străină şi v-ar solicita câteva obiective să le viziteze, unde i-aţi trimite prima dată, ce le-aţi recomanda ?

     În primul rând, Parcul Romanescu. Este o bijuterie şi le spunem tuturor că, la anul 1900, s-a câştigat premiul I pe Europa la peisagistică, la Paris. Toate delegaţiile sunt invitate la o cafea în Casa Bibescu. Apoi sunt câteva clădiri de patrimoniu, care sunt foarte frumoase, mă refer la cele două clădiri care ţin Primărie, Palace şi BCR. Tot pe banii BERD vor intra, din 2020, în reabilitare totală. În ultimul timp, ducem delegaţiile să vadă şi Stadionul, pentru că şi acesta este o bijuterie şi vin oameni din ţări cu tradiţii în stadione şi rămân încântaţi. Din primăvară, mai adăugăm şi Stadionul de Atletism, care va fi o altă bijuterie sportivă a Craiovei. Şi, bineînţeles, obiectivele culturale, pentru că ne mândrim cu ele. Să nu uităm că avem cel mai mare Festival dedicat lui Shakeaspere, avem o Filarmonică recunoscută în lume. Acum doi ani de zile l-am avut invitat la Craiova pe Cristian David, adică pe cel mai bun dirijor din lume, directorul Filarmonicii din Sydney, originar din Ardeal şi care a apreciat imediat doi instrumentişti de la Craiova, despre care a spus că ar avea succes la orice Filarmonică din lume. Şi ne mândrim totodată cu Teatrul Colibri, care a deschis sărbătorile de iarnă de la Târgul de Crăciun de la Braşov. Şi încheiem cu Grădina Botanică, care este un loc special în oraşul nostru.

 

    Şi o ultimă întrebare. Când aţi mers ultima oară cu autobuzul ?

De curând, când am făcut o probă la sistemul de e-ticketing…

 

    Dar ca simplu călător…? Aţi răspunde provocării să fiţi călător pe mijloacele de transport în comun, pentru o zi ?

 

   O să mă vedeţi, în curând, în autobuzele noi pe care le vom aduce peste câteva zile. De aceea, v-am spus că preocuparea principală în mandatul meu a fost înnoirea parcului RAT. Ştiu că de acolo se ia şi pulsul societăţii, al oamenilor, dar sunt în permanenţă conectat la comunitate. Aşadar, autobuzele sunt o certitudine, dar mi-aş dori să călătorim și cu tramvaiele. Sunt 17 tramvaie, de ultimă generaţie.

Interviu realizat de MARGA BULUGEAN şi MIRCEA CANŢĂR

2 COMENTARII

  1. “A trecut o periodă destul de mare până când s-a stipulat clar, în ghidul solicitantului, ce fel de autobuze se pot achiziţiona cu fonduri europene. Interesant este că Clujul a avut informaţia şi a ştiut exact ce fel de autobuze poate cumpăra. Şi nu înţelegeam de unde a avut informaţia” – va spun eu cine transpira de la Bruxelles informatii- : Marijan catre firmele de casa ale lui si ale lui Berceanu . De aceea ei sunt cu un pas inaintea dtra ! Cum s-ar zice …”interesul poarta fesul” , iar la cei doi amintiti mai sus , este vorba de caciula de blana!

  2. “Aşadar, autobuzele sunt o certitudine, dar mi-aş dori să călătorim și cu tramvaiele. Sunt 17 tramvaie, de ultimă generaţie.”

    Ce uita don Genove sa spuna e ca licitatia pentru tramvaie a fost anulata din nou. Deci vom calatori cu tramvaie noi la pastile cailor.

Comments are closed.