Interreg reprezintă obiectivul principal al politicii de coeziune care urmăreşte să promoveze o dezvoltarea armonioasă economică, socială şi teritorială a Uniunii Europene, în ansamblul său. Interreg este construit în jurul a trei direcţii de cooperare: transfrontalieră (Interreg A), transnaţională (Interreg B) şi interregională (Interreg C). Cooperarea transfrontalieră europeană, cunoscută ca Interreg A, susţine cooperarea între regiunile NUTS III dintre cel puţin două state membre diferite, regiuni ce sunt situate la graniţele acestor state sau în apropiere. Din păcate, programul de cooperare transfrontalieră între România şi Bulgaria, plătit de Comisia Europeană, este în mare întârziere. Românii îi acuză pe bulgari şi spun că au preluat modelul de la unguri…
Interreg A îşi propune să facă faţă unor provocări comune identificate în regiunea de frontieră şi să dezvolte potenţialul de creştere neexploatată în zonele de frontieră, consolidând în acelaşi timp procesul de cooperare în scopul dezvoltării armonioase a Uniunii Europene. Programul cu un buget de peste 258 de milioane de euro, ar trebui să se desfăşoare în perioada anilor 2014 –2020. Banii provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. INTERREG A are ca obiectiv dezvoltarea regiunilor de graniţă. Din România sunt vizate şapte judeţe (Constanţa, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi) care au drept parteneri opt districte din Bulgaria (Vidin, Vratsa, Montana, Pleven, Veliko Târnovo, Ruse, Silistra şi Dobrici). Proiectului în cadrul acestui program sunt şi ele de două feluri „soft” şi „hard”. Proiectele de tip “hard” sunt cele mai valoroase, pentru că prevăd investiţii în infrastructură şi utilaje. Ele ar trebui să fie tentante pentru beneficiarii din ambele ţări, atât din punct financiar cât şi ca potenţial de dezvoltare zonală. În unele cazuri, mai mult de jumătate din valoarea eligibilă aprobată este destinată achiziţiei de echipamente noi, pe care, în alte condiţii, micii investitori regionali nu şi le-ar permite.
„Reacţii coordonate şi eficiente ale autorităţilor în situaţii de urgenţă în regiunea Dolj – Vratsa”
Ieri, în cadrul unei şedinţe extraordinare de Consiliu Judeţean, aleşii au votat în unanimitate proiectul „Reacţii coordonate şi eficiente ale autorităţilor în situaţii de urgenţă în regiunea Dolj – Vratsa”, în cadrul Programului Interreg V-A România – Bulgaria, Axa Prioritară 3. Perioada de implementare a proiectului va fi de 36 de luni, iar valoarea totală eligibilă a proiectului este de 5.941.356 euro, din care valoarea totală a activităţilor implementate de beneficiarul lider – CJ Dolj este de 2.924.182 euro. Proiectul, care face parte din categoria „hard”, prevede construcţia şi dotarea Unităţii de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă în zona transfrontalieră, în localitatea Craiova, în proximitatea Aeroportului Internaţional, untate ce va funcţia ca un grup pentru prevenţie şi intervenţie şi va avea o contribuţie importantă la creşterea calităţii în managementul comun al riscului în regiunea Dolj-Vratsa, în situaţii de dezastre majore, în special legate de transportul şi infrastructura aeriană. Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj spune că există fricţiuni între partea română şi bulgară pe marginea proiectelor propuse pentru finanţare. „Am participat la mai multe întâlniri, alături de Comitetul de Monitorizare, inclusiv la Ruse, în Bulgaria, în luna august a.c. Am avut discuţii dure în ceea ce priveşte consensul asupra proiectelor “hard”. Nu vreau să vorbesc de vinovaţi sau nevinovaţi, dar nu mi se pare elegantă poziţia bulgarilor. Aceştia susţin că sunt defavorizaţi de români, pe motiv că le-au fost respins aplicaţiile în mod nejustificat şi neîntemeiat. Dar şi nouă ne-au fost respinse aplicaţiile. CJ Dolj a mai avut vreo 4 proiecte. Să sperăm că nu se va ajunge până la anularea tuturor procedurilor implementate şi reluarea lor, situaţie care ar întârzia şi mai mult un calendar şi aşa foarte decalat. Exact aşa au procedat ungurii cu slovacii…Am înţeles că disputa s-a mutat şi pe la Bruxelles, pe la Comisia Europeană. Nu cred că e o idee bună, nici pentru noi, nici pentru ei, vorbim clar de imaginea României şi Bulgariei…”, a subliniat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
Mai multe proiecte „soft”…
La categoria proiectelor „soft” situaţia nu pare a fi mai roz. Gabriel Vlăduţ, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software Oltenia (ARIES) Oltenia este partener în două proiecte. „Reţea E – bike Net” şi „Aventura cu balonul – un nou produs turistic comun”. Primul are ca partener lider Agenţia de Dezvoltare Regională şi Centrul de Afaceri – Vidin Bulgaria. Iar partenerii în proiect sunt Camera de Comerţ şi Industrie Vidin; ARIES Oltenia şi PLIMM Calafat iar valoarea proiectului se ridică la 762.085 euro, din care 647.772 euro, fonduri europene. Este vorba de o reţea de biciclete electrice, pe care oamenii o pot folosi pentru a circula liber în întreaga zonă transfrontalieră. Cel de-al doilea proiect are ca lider Agenţia pentru Dezvoltarea Regională şi Centru de Afaceri – Vidin, iar ca parteneri, Agenţia pentru Dezvoltare Regională şi Centrul de Afaceri 2000 din Bulgaria, alături, desigur, de ARIES Oltenia. Proiectul are o finanţare de 485.460 euro din care 412.641 euro. „La Interreg România-Bulgaria participă numai judeţele din jurul Dunării, la Interreg Danube participă ţările din jurul Dunării, sunt eligibile toate ţările, fie că sunt mmebre ale UE, fie membre asociate şi cea de-a treia categorie, Interreg Europe, unde asociate sunt ţările riverane Dunării. Diferenţa între Interreg Danube şi Interreg Europe constă în faptul că pe Interreg Europe participă ministere şi administraţii locale, judeţene, care elaborează politici publice. Prin Interreg Danube pot participa şi categoria aceasta de entităţi care eleborează politici publice, dar şi unităţi care pot implementa politice publice…”, a subliniar Gabriel Vlăduţ, preşedintele ARIES Oltenia.
Interreg Danube, un singur proiect
Interreg Europe şi Interreg Danube sunt programe în cadrul cărora se implementează proiecte cu valoarea mare, se duc undeva la 4 milioane de euro per proiect. „Din informaţiile mele pe Interreg România – Bulgaria s-au depus foarte puţine proiecte. Pe Interreg Danube este aprobat un singur proiect, în care parteneri am fi şi noi. Faptul că nu sunt atât de multe proiecte se poate explica prin faptul că acest program este unul în doi paşi. Iniţial se pune o notă de intenţie, ulterior dacă se aprobă se merge la propunerea integrală. România a depus 25 de proiecte, dar unul singur pe Interreg Dunăre a fost finanţat până în final, coordonat şi acela de Germania. Interreg Danube şi Intereg Europe sunt mult mai dificile de implementat decât prima categorie, Interreg România-Bulgaria şi acolo există o tradiţie”, a mai spus Gabriel Vlăduţ. Preşedintele ARIES Oltenia a vorbit şi despre modul în care a colaborat sau colaborează cu bulgarii în cadrul proiectelor pe Interreg. „Nu am simţit vreo reticenţă din partea partenerilor bulgari, însă bulgarii spre deosebire de români, au o strategie pe care şi-o aplică mai riguros şi acolo au fost ei mai reticenţi în aprobarea proiectelor care intră la finanţare, finanţare care este aprobată de un comitet mixt format din reprezentanţi din România şi Bulgaria. Partea bulgsară şi-a urmărit cu mai atenţie priorităţile…”, a concluzionat preşedintele ARIES Gabriel Vlăduţ.
Secretariatul Comun este la Călăraşi
Din partea României, INTERREG este coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale, fiind desemnat Autoritate de Management, care are responsabilitatea generală a programului. De asemenea, Autoritatea de Management a preluat funcţia de certificare a cheltuielilor. Autoritatea Naţională este entitatea din Bulgaria omoloagă Autorităţii de Management şi este reprezentată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria. Secretariatul Comun este constituit în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi pentru graniţa România-Bulgaria şi are un punct de lucru la Ruse. „Şi asta este o problemă, bulgarii, vor să mutăm acest secretariat la Ruse…, adică, ei vor totul. Sperăm ca acum, după alegerile din Bulgaria şi după demisia fostului premier, lucrurile să se mai schimbe şi pe acolo, să vedem o altă abordare. Dar banii sunt motivul acestor fricţiuni…”, a mai spus Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj. Secretariatul Comun asistă structurile de management ale programului în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi asigură sprijin beneficiarilor. Autoritatea de Audit efectuează misiuni de audit în vederea verificării funcţionării eficiente a sistemului de management şi control al Programului. Comitetul de Monitorizare este format din reprezentanţi la nivel national, regional şi local din ambele ţări, supraveghează Programul şi este responsabil pentru deciziile sale strategice. Preşedinţia alternează anual între cele doua State Membre. Fiecare stat a desemnat controlorii de prim nivel pentru verificarea eligibilităţii cheltuielilor efectuate de către beneficiari.
