Comunitatea evreiască din Craiova este astăzi în sărbătoare. Evreii celebrează Hanuka 5776, unul dintre cele mai importante momente din calendarul iudaic. Marea Sărbătoare a luminii se va desfăşura la sinagoga din strada „Horezului” nr. 5, începând cu ora 16.00. La eveniment va participa rabinul şef al FCER, Abraham Shaffer, dar şi ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Sărbătoarea de inaugurare – sau sărbătoarea Maccabeilor – se celebrează timp de opt zile şi este cunoscută şi ca sărbătoarea luminilor. Ea a fost instaurată de Iehuda Macabeul împreună cu fraţii săi şi sfatul bătrânilor din Iudeea în anul 165 î.e.n., ca să fie prăznuită în fiecare an, cu bucurie şi veselie, în amintirea purificării Templului şi a sfinţirii altarului.
Membrii comunităţii evreieşti din Craiova, una dintre cele mai vechi din ţară, dar şi invitaţii de seamă, cum ar fi rabinul şef al FCER, Abraham Shaffer sau ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, vor fi prezenţi, în această seară, la sinagoga din Craiova pentru a celebra, aşa cum se cuvine sărbătoarea de Hanuka. În deschiderea evenimentului se vor intona cele două imnuri de stat, al României şi cel al Israelului. Apoi acad. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova, va prezenta o pagină de istorie şi va vorbi despre obiceiurile cu care este întâmpinată această zi.
Marea Sărbătoare a luminii
În ceea ce priveşte semnificaţiile, sărbătoarea comemorează victoria evreilor Macabei împotriva grecilor-sirieni în anul 165 î. e.n. Iehuda Macabeul i-a învins pe sirieni şi s-a întors cu credincioşii săi în Ierusalim, pentru a revendica Templul, pe care sirienii îl închinaseră unor zeităţi păgâne. Tradiţia spune că evreii, la întoarcere, au găsit doar un vas mic cu ulei pur de măsline, vestita menora. Deşi era puţin, suficient pentru a lumina Templul vreme de o zi, când au aprins uleiul s-a petrecut un miracol şi sfeşnicul a ars timp de opt zile, timp necesar pentru producerea de ulei proaspăt. De atunci, poporul evreu aniversează Hanuka.
Timp de opt nopţi, cât durează sărbătoarea, familiile se adună în jurul unui sfeşnic hanukia – un candelabru special cu opt braţe, în care se ard opt lumânări. În prima noapte, capul familiei aprinde o lumânare. În cea de-a doua seară, două lumânări, şi aşa mai departe, până când, în cea de-a opta seară, se aprind toate lumânările. Există obiceiul ca sfeşnicul să fie aşezat în pragul uşii sau la fereastră, o cale pentru evrei de a împărtăşi bucuria sărbătorii cu restul comunităţii în mijlocul căreia trăiesc. Hanuka este şi un prilej de serbări cu cântece şi jocuri, în special pentru copii.
De Hanuka se oferă cadouri şi bani copiilor
Printre obiceiurile de Hanuka se numără titirezul, jocurile de cărţi şi oferirea de cadouri pentru copii. Există o terorie care afirmă că titirezul a fost adus din India în Europa în timpul Evului Mediu şi răspândit în special în Germania. Literele de pe faţetele titirezului ar fi fost literele germane N, G, H, S, însemnând N= nichts (nimic), G=ganz (întreg), H=halb (jumătate), S= stell ein (pune o carte). Evreii ar fi schimbat semnificaţia acestor litere cu literele ebraice, iar semnificaţia lor este „o mare minune s-a petrecut acolo” (Nes Gadol Haia Sam). În Israel, litera Sin însemnând „acolo” a fost schimbată cu litera Pei, însemnând „aici” – mare minune a fost aici”.
Cărţile de joc folosite de copii de Hanuka difereau de cărţile de joc obişnuite prin aceea că ei îşi confecţionau de obicei propriile cărţi, care erau de aceea cărţi cu litere ebraice şi decorate cu motive evreieşti.
Obiceiul de a da copiilor bani de Hanuka – se crede că îşi are începuturile în secolul al 17-lea în Polonia, derivând din etimologia cuvântului ebraic „hinuch” – „hanuca” însemnând şi dedicare, inaugurare, dar şi educaţie. Probabil că acest obicei a început de la părinţii evrei din Polonia care dădeau copiilor lor bani de Hanuka pentru a-i oferi profesorilor lor. Se presupune că părinţii dădeau şi copiilor câţiva bănuţi că recompensă pentru studiu şi pentru îndeplinirea acestei funcţii de „mijlocitor”. În secolul al 18-lea obicieul ia amploare, mai ales când elevii săraci de ieşiva (şcolile religioase) merg de Hanuka pe la casele evreilor şi cer bani. Probabil că odată cu emanciparea evreilor şi intrarea lor în contact cu lumea creştină, care obişnuia să dea dulciuri, bani şi cadouri în ajunul Crăciunului, obiceiul de „hanuka geld” suferă anumite schimbări şi ia aspectul de cadouri, bani de ciocolată, aşa cum de altfel este păstrat până azi.
