Teatrul Liric deschide stagiunea cu premiera operei comice „Bărbierul din Sevilla”

0
433

Una dintre cele mai populare opere din toate timpurile, având o muzică foarte accesibilă, compusă de Gioachino Rossini în doar trei săptămâni, şi o poveste comică la bază, plasată în Spania, la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Bărbierul din Sevilla” va deschide noua stagiune artistică, 2012-2013, la Teatrului Liric „Elena Teodorini”. Prezentat în premieră, în regia Arabelei Tănase şi scenografia lui Răsvan Drăgănescu, spectacolul va avea loc joi, 11 octombrie, ora 19.00, şi va aduce în scenă solişti de prima mână din Craiova, dar şi de la Cluj-Napoca şi Opera Naţională din Bucureşti, alături de orchestra şi corul de bărbaţi ale instituţiei, sub conducerea muzicală a maestrului Alexandru Iosub. Până la sfârşitul anului, Liricul craiovean mai pregăteşte alte două premiere: pe 29 octombrie – musicalul pentru copii „Cenuşăreasa”, în regia aceleiaşi Arabela Tănase, iar pe 13 decembrie – „Bună seara, domnule Wilde”, de Oscar Wilde, pusă în scenă de Alina Rece.

Simbol al succesului şi al repertoriului operei comice

Compusă în anul 1816 pe un libret de Cesare Sterbini, având la bază o nuvelă omonimă a lui Pierre Beaumarchais, opera în trei acte „Bărbierul din Sevilla” – cunoscută şi sub denumirea de „Almaviva” sau Precauţiuni inutile – preia subiectul unei farse populare („Finta Pazza”), pe care îl transformă într-o capodoperă a comediei franceze, ce a suscitat interesul a nu mai puţin de 11 compozitori. Varianta cea mai reuşită a fost a lui Gioachino Rossini, graţie potenţării tuturor trăsăturilor psihice şi sociale cu care Beaumarchais îşi învestise personajul titular, Figaro. Construind totul prin muzică, Rossini dă viaţă personajelor şi creează acţiunea şi ambianţa folosindu-se de limbajul diversificat şi pitoresc al combinaţiilor sonore.

Premiera absolută a avut loc în ziua de 20 februarie 1816, la Teatro Argentina din Roma, şi, chiar dacă a fost un fiasco, opera a rezistat trecerii timpului şi a devenit un simbol al succesului şi al repertoriului operei comice. Pe scurt, neastâmpăratul Figaro, bărbierul oraşului, priceput la toate, află că îndrăzneţul Conte Almaviva s-a îndrăgostit de tânăra, bogata şi frumoasa Rosina, viitoarea soţie a strictului Doctor Bartolo. Rosina îl iubeşte la rândul ei pe conte, chiar dacă nu îl întâlnise niciodată, şi îi aruncă o scrisoare de dragoste de la balconul ei. Figaro reuşeşte să ţeasă o adevărată pânză de păianjen în timpul operei, folosind nenumărate trucuri şi măşti, reuşind în final să îi unească pe cei doi îndrăgostiţi fără speranţă, chiar înainte ca Rosina să devină soţia doctorului.

Antoniu Zamfir

Trei puneri în scenă la Craiova, în decurs de 30 de ani

La Teatrul Liric „Elena Teodorini” din Craiova, spectacolul cu opera „Bărbierul din Sevilla” a mai fost pus în scenă de două ori până acum: în 1983, de Marius Chioreanu, sub conducerea muzicală a aceluiaşi dirijor Alexandru Iosub, şi în 1992, de regretatul maestru clujean Viorel Gomboşiu. De această dată, poartă semnătura regizorală a Arabelei Tănase, „un artist care, deşi tânăr, a probat în dese rânduri profesionalismul la un nivel ridicat”, spune managerul instituţiei, Antoniu Zamfir.

Din distribuţie fac parte solişti atât ai instituţiei craiovene – Diana Ţugui (interpreta rolului principal feminin, Rosina), Sorin Drăniceanu (Don Basilo), Mihaela Popa (Marcellina / Berta), Ioan Cherata (Fiorello), Gabriel Marciu (Ofiţerul), Daniel Cornescu (Servitorul), Gabriel Dima (Notarul) –, cât şi colaboratori: Darius Marian Coltan, de la Cluj-Napoca (Contele Almaviva), Ştefan Schuller (Bartolo) şi Ştefan Ignat (Figaro), ambii solişti ai Operei Naţionale Române din Bucureşti. Arii celebre vor putea fi ascultate de spectatori în interpretarea acestora („Largo al factotum” – Figaro, „Una voce poco fa” – Rosina, „Ecco ridente in ciello” – Contele Almaviva, „La calunnia” – Don Basilio, „A un dottor de la mia sorte” – Doctor Bartolo), precum şi duete („Dunque io son, tu non m’inganni” – Rosina / Figaro şi „All’idea di quel metallo” – Almaviva / Figaro).

Sorin Drăniceanu, Darius Marian Coltan (Cluj-Napoca), Diana Ţugui

Un spectacol de peste 40.000 de lei

«În acest moment ne aflăm pe ultima sută de metri cu pregătirile, avem repetiţii generale şi dimineaţa, şi seara. Sperăm să oferim craiovenilor un spectacol de înaltă ţinută artistică, care să-i determine ca pe parcursul acestei stagiuni să vină cât mai des în sala noastră, să descopere spectacole de factură bună, din toate genurile. Sperăm să vină în număr cât mai mare, să ne susţină, pentru că actul artistic aşa îşi poate îndeplini ţelul suprem, dacă are cui să se adreseze», a declarat Antoniu Zamfir, managerul Teatrului Liric „Elena Teodorini”.

Referitor la costurile implicate de noua punere în scenă, acesta a afirmat că ele se ridică la peste 40.000 de lei. „O sumă rezonabilă, zic eu, raportată la timpurile noastre, la situaţia financiară actuală, întrucât ştim foarte bine că montările mari de spectacole de operă se ridică la peste un miliard de lei vechi. Noi, cu bani puţini, am reuşit să punem pe picioare un spectacol care dorim să reziste cât mai mult şi pe care să-l oferim publicului cât mai des», a mai spus Zamfir.

Directorul administrativ, Ion Dinulescu, consideră că „Bărbierul din Sevilla” „este o piatră de încercare pentru colectivul nostru, este o operă comică foarte dificilă din punct de vedere muzical, dar şi tehnic” şi speră ca publicul să aprecieze frumuseţea decorurilor, ca şi a costumelor.

Ştefan Ignat (Opera Naţională Bucureşti), Ştefan Schuller (Opera Naţională Bucureşti)

Se reia tradiţia spectacolelor de comedii muzicale

Multe sunt surprizele pe care Liricul craiovean le-a pregătit pentru public până la închiderea stagiunii, pe data de 27 iunie 2013. Dezvăluite au fost însă numai cele mai importante din acest an. «Pe 29 octombrie vom readuce pe scenă „Cenuşăreasa”, un musical pentru copii, a cărui premieră a avut loc în ’98-’99, realizată fiind de doamna Migry Avram Nicolau, de la Bucureşti. Regizoarea noastră Arabela Tănase o reia acum în calitate de asistent de regie», a precizat managerul Antoniu Zamfir.

Reluând tradiţia spectacolelor de comedii muzicale ce au făcut „carieră” pe scena Teatrului Liric din Craiova în anii ’80, instituţia îi va invita pe craioveni, pe 13 decembrie, la premiera spectacolului „Bună seara, domnule Wilde”, de Oscar Wilde. În montarea regizoarei Alina Rece, profesor la Departamentul de Arte, Secţia Teatru, din cadrul Universităţii din Craiova, se vor regăsi, în majoritate, tineri actori şi solişti ai teatrului.

 

Alexandru Iosub

Dirijorul Alexandru Iosub: «Pentru mine, personal, este o mare bucurie şi o întoarcere în timp, întrucât cu aproape 30 de ani în urmă, mai precis în 1983, am realizat această premieră la Teatrul Liric din Craiova. Altă echipă, altă orchestră, majoritatea coriştilor schimbaţi… A trecut foarte mult timp de-atunci. Aşadar, este o chestiune de suflet reluarea acestei lucrări. În plus, mă bucur de colaborarea unor foarte buni colegi, pentru că toată munca la această lucrare s-a desfăşurat într-un cadru foarte plăcut, amical, dar şi profesional. Îndemn publicul din tot sufletul să vină să vadă acest „Bărbier” din Craiova, care va fi un spectacol de referinţă. Există toate premisele pentru a se adeveri spusele mele».

 

Soprana Diana Ţugui (Rosina) – Teatrul Liric „Elena Teodorini”: «Orice început de stagiune presupune o emoţie a reîntâlnirii cu publicul. Iată-ne că revenim în faţa lui cu o premieră – un spectacol al cărui titlu e foarte cunoscut şi în care îmi face o deosebită plăcere să debutez, într-o distribuţie de renume. Tot ceea ce veţi vedea pe scenă în seara de joi este rezultatul unei munci de echipă. Sunt convinsă că publicul se va bucura, pentru că e un spectacol plin de vervă, fermecător. Va fi cu adevărat o deschidere festivă de stagiune!».

Baritonul Ştefan Ignat (Figaro) – Opera Naţională din Bucureşti: «Este un moment aparte pentru mine, pentru că în decurs de două luni particip la două premiere ale spectacolului cu opera „Bărbierul din Sevilla” – unul la Constanţa, altul aici. Avem o distribuţie excelentă, suntem o echipă, suntem apropiaţi unii de alţii, mai ales că ne cunoaştem de foarte multă vreme. Decorurile sunt foarte frumoase, iar eu mă simt mândru că voi purta un costum absolut deosebit şi nou-nouţ. Sperăm să facem un spectacol foarte bun, atât regizoral, cât şi muzical».

Tenorul Darius Marian Coltan (Contele Almaviva) – Cluj-Napoca: «„Bărbierul din Sevilla” reprezintă pentru mine debutul pe scenele operelor naţionale din România. Contele Almaviva este rolul cu care mi-am susţinut licenţa ca artist liric, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Am interpretat de multe ori acest rol, de fiecare dată cu o plăcere deosebită, încercând să satisfac aşteptările şi dorinţele publicului de gen. În „Bărbierul din Sevilla” mă aflu pentru prima dată la Craiova. Spectacolul pe care îl vom juca zic eu că este unul care atrage publicul, un spectacol deosebit de frumos, în care ne vom strădui să fim cât se poate de profesionişti».

Baritonul Ştefan Schuller (Bartolo) – Opera Naţională Bucureşti: «Mă bucur să pot participa la „naşterea” acestei premiere, un spectacol care am înţeles că se pune în scenă după 20 de ani. Sperăm să avem un public numeros, craiovenii să se bucure de muzică, de interpretarea noastră».

Basul Sorin Drăniceanu (Don Basilo) – Teatrul Liric „Elena Teodorini”: «Sunt la a treia montare a „Bărbierului din Sevilla” pe scena craioveană. Prima a avut loc în 1983, dacă nu mă înşel, şi i-a aparţinut lui Marius Chioreanu, iar a doua a fost cea a regretatului maestru Viorel Gomboşiu, de la Cluj, în 1992. Bineînţeles că au mai existat şi în ţară, ca şi în străinătate mai multe montări în care am jucat. În ceea ce priveşte echipa aceasta, de la Craiova, am fost pe scenă cu fiecare în parte şi ne cunoaştem destul de bine, este o echipă omogenă, cu vârfuri, la ora actuală, ale operei. E o bucurie pentru mine să fiu alături de dumnealor».