Grecia: Christine Lagarde doreşte o restructurare a datoriei

0
282

De mai multe săptămâni, Francois Hollande refuză să pronunţe expresia “Grexit”, dar are cunoştinţă de faptul că se pregăteşte un asemenea scenariu: “Dacă noi suntem de acord să forţăm căutarea unei alte opţiuni, vom fi obligaţi în cele din urmă să acceptăm ceea ce decid ceilalţi”s-a confesat şeful statului francez, marţi seara, în cursul summitului extraordinar al zonei Euro de la Bruxelles. “Franţa vrea ca Grecia să rămână în zona Euro, lucrează pentru aşa ceva” a repetat Hollande, dar Parisul este izolat, până la apropiata reuniune a liderilor europeni, programată duminică, 12 iulie. Premierul francez Manuel Valls, a insistat în Adunarea Naţională pe rolul istoric al civilizaţiei elene şi pe necesitatea coeziunii UE: “Se joacă destinul Europei, întreaga contrucţie europeană”. Grecia este oţarămică (11 milioane locuitori) care nu contează decât cu 2 % în PIB-ul zonei Euro şi cu 2,2 % în populaţia europeană: 500 de milioane de locuitori. Potrivit Eurostat, PIB-ul Greciei a fost anul trecut de 180 de miliarde euro, faţă de 10 mii de miliarde euro al ţărilor din zona euro. Cu toate acestea, Grecia preocupă lumea întreagă. Datoria sa colosală este deţinută în procent de 75 % de creditorii publici, altfel spus statele europene, ceea ce explică vigoarea dezbaterilor asupra unui eventual faliment. Dintre toate ţările monedei unice, mai conciliante se arată Franţa şi Italia. În schimb,Germaniarămâne fermă faţă de continuarea curei de austeritate. Wolfgang Schauble, ministrul german al finanţelor, considerat călăul grecilor şi idolul germanilor, opinează că “Grexit” nu va fi o catastrofă pentru “zona euro” şi rumoarea este falsă. Invocă art. 125 al Tratatului de la Lisabona, care interzice unui stat european – clauza “no bail out” să preia datoria unui alt stat. Dar Germania nu este singură. Portugalia, de exemplu, prin premierul conservator Pedro Pacos Coelho estimează că programul Syriza este un basm de adormit copiii şi crede că dacă Grecia părăseşte “zona euro”:“Portugalia nu va fi următoarea pe listă”. Viziune contrată de opoziţia socialistă. În ţările baltice şi Europa Centrală tonul este în continuare sever. Robert Fico, premierul slovac, opinează căţarasa n-are niciun motiv să doneze bani pentru salariile şi pensiile altora. Slovenul Nico Cerar anunţă căţarasa nu va accepta alte experienţe venite din Grecia. Preşedintele estonian Toomas Hendrick Ilves se întreabă retoric: “Trebuie să mărim impozitele pentru a salva Grecia?” În schimb, britanicul David Cameron contemplă uraganul care suflă în Grecia. Reputaţi ecosomişti ai lumii sunt împotriva Grexit, avertizează asupra consecinţelor, unele ascunse, care ar antrena dezordinea economică şi asfixierea sistemului bancar elen. O schimbare de atitudine vine de la FMI şi directorul general Christine Lagarde a afimat ieri laWashington că o restructurare a economiei Greciei este necesară, punând pe contre pied europenii care resping o asemenea abordare. Nu în totalitate. Potrivit FMI, Grecia ar avea nevoie de cel puţin 50 de miliarde euro pentru 3 ani, din care 30 de miliarde bani europeni şi o reducere a datoriei, al doilea pilon al planului de ajutor acordat Greciei, alături de consolidarea bugetului şi reformele economice stabilite.