Situat pe teritoriul comunei Brădeşti, castrul roman de la Răcari va intra în circuitul turistic al judeţului Dolj din acest an. Anunţul a fost făcut, vineri, de directorul Muzeului Olteniei din Craiova, Florin Ridiche, la deschiderea campaniei de săpături arheologice pentru 2012.
Castrul de la Răcari este cea mai mare fortificaţie romană de piatră de pe teritoriul judeţului Dolj, aflat la o distanţă de numai 30 de km de Craiova şi 6 km de Filiaşi. Accesul la acest obiectiv este asigurat uşor pe drumul european E 70 sau pe calea ferată. Pentru a fi deschis publicului larg, castrul va beneficia în perioada următoare, pe lângă cercetările sistematice de restaurare, de lucrări de conservare primară.
„Suntem la începutul campaniei arheologice 2012, care debutează cu şantierul de la Răcari. Bineînţeles în acest an cu sprijinul financiar constant al Consiliului Judeţean Dolj, ne-am propus ca pe lângă cercetarea ştiinţifică propriu-zisă să începem şi o conservare primară a monumentelor arheologice, în aşa fel încât în timp să devină vizitabile. Aici, la Răcari chiar de anul trecut colegul meu, dr. Dorel Bondoc a realizat o consolidare a temeliei castrului roman”, a precizat directorul Muzeului Olteniei.
Cercetările sunt coordonate exclusiv de Muzeul Olteniei
Primele săpături arheologice în situl de la Răcari au fost făcute în anii 1897-1898 de Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic. Au urmat alte două campanii în anii 1928 şi 1930 coordonate de Grigore Florescu de la Institutul de Arheologie din Bucureşti. În 1991-1992 cercetările au fost reluate de Cristian Vlădescu de la Muzeul Naţional Militar, iar din 2003 până în 2008 acestea au fost continuate de o echipă mixtă formată din Silviu Teodor de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti şi Dorel Bondoc de la Muzeul Olteniei din Craiova.
Din anul 2011 săpăturile arheologice din castru au fost preluate în exclusivitate de către Muzeul Olteniei Craiova, responsabil ştiinţific fiind dr. Dorel Bondoc. Acestea sunt autorizate de Comisia Naţională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar alocaţia bugetară este asigurată de Consiliul Judeţean Dolj. „Muzeul Olteniei Craiova şi-a adjudecat apanajul exclusiv al exploatării arheologice cu privire la castrul roman de la Răcari din mai multe considerente. În primul rând distanţa scurtă dintre Craiova şi Răcari face din acest obiectiv unul extrem de accesibil pentru muzeu, pentru specialiştii lui şi de ce nu, în viitor, pentru o eventuală practică a unor studenţi sau pentru amatori de istorie veche şi arheologie, dornici să cunoască trecutul. În al doilea rând, Muzeul Olteniei din Craiova este îndreptăţit să conducă şi să exploateze acest castru pentru punerea lui în valoare, având în vedere personalul ştiinţific de care dispune, care şi-a dovedit maturitatea şi competenţa în mai multe cazuri”, a declarat Dorel Bondoc
150 de ani de istorie romană la Răcari
Cei care vor vizita castrul vor afla face o incursiune de 150 de ani în istoria aşezării, construite de călăreţi romani în timpul împăratului Traian. La vedere este deocamdată doar o parte din turnul fortificaţiei, dar imaginea de ansamblu este completată de arheologul Dorel Bondoc, care zi de zi sapă împreună cu echipa sa pentru a descoperi noi informaţii din trecut. „Prima amenajare a castrului roman de la Răcari s-a făcut la începutul secolului al II-lea, în contextul războaielor împăratului Traian cu dacii. Era vorba de un castru cu palisadă de lemn şi cu un şant de apărare în faţă, pentru o mai bună defensivă. O a doua fază de construcţie şi reconstrucţie a constat cândva în vremea împăratului Hadrianus sau a celui care i-a urmat Antoninus Pius şi s-a rezumat la o extindere a perimetrului, ceea ce denotă o sporire numerică a garnizoanei şi implicit o nevoie mai mare de spaţiu. O a treia fază de construcţie şi reconstrucţie datează de la începutul secolului al III-lea şi atunci este şi turnul de piatră, care se poate vedea. Este o fază cu zid de piatră, în care întreaga incintă a fost reconstruită în piatră şi mortar, în care interiorul castrului a fost, de asemenea, reconstruit din piatră, cărămidă şi mortar. Probabil era cea mai înfloritoare perioadă din istoria castrului. În sfârşit ultima fază, datează după distrugerea din anul 247 atribuibilă carpilor care devastează întreaga Dacie. La scurt timp castrul a fost părăsit probabil din considerente militare şi strategice asupra cărora urmează să ne edificăm în cele ce urmează”, a explicat arheologul.
Arheologii spun că în jurul castrului s-a dezvoltat o întinsă şi înfloritoare aşezare civilă, fiind descoperit un bogat material ceramic, un festival efectiv de piatră şi cărămidă, ceea ce denotă existenţa unor edificii publice şi particulare importante, care aduc informaţii despre viaţa locuitorilor. „Vecinătatea râului Jiu, situat la doar 1, 3 km de castru asigura oportunităţi de exploatare a lemnului, de pescuit şi de procurare a hranei. Probabil că pe dealurile din vecinătate se găseau plantaţii de pomi fructiferi sau de viţă de vie. Aşadar erau asigurate toate condiţiile pentru ca locuirea umană. Localitatea se numeşte Răcari, ceea ce atestă că localnicii, la un moment dat, aveau preocupări în exploatarea şi eventual comercializarea racilor”, mai spune arheologul Dorel Bondoc.
Alte două obiective turistice la Desa şi Cioroiu Nou
Campania de săpături arheologice la Răcari se va derula până la jumătatea lunii iulie, după care arheologii se vor muta pe alte două şantiere din Dolj, a anunţat conducerea Muzeului Olteniei Craiova.
„Campania de la Răcari se va desfăşura până la mijlocul lunii iulie, după care va începe şantierul arheologic de la Cioroiu Nou, alt obiectiv care se pretează la a intra în circuit turistic. În cursul lunii august se vor continua cercetările în localitatea Desa, aflată lângă Dunăre, unde este un alt castru roman pentru care avem sprijin financiar din partea autorităţilor. Avem monumente importante pe teritoriul judeţului pe care trebuie să le valorificăm. Turiştii trebuie aduşi şi în judeţul Dolj pentru că prin dezvoltarea turismului, indirect, se ajunge şi la dezvoltare economică”, a precizat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei din Craiova.
