Adunarea Norodului în primăvara anului 1821, workshop dedicat Revoluției din anul 1821 condusă de Tudor Vladimirescu

0
57

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” din Craiova, al Academiei Române, în parteneriat cu instituțiile de învățământ din cadrul proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”, au organizat ieri, 8 aprilie a.c., un workshop online cu tema Adunarea Norodului în primăvara anului 1821.

Manifestarea științifică face parte dintr-o serie de evenimente din cadrul programului „BICENTENARUL REVOLUȚIEI ROMÂNE DE LA 1821”. După workshopul online din 25 februarie a.c., având ca temă Tabăra revoluționară de la Țânțăreni din februarie 1821, evenimentele ce aveau să urmeze în primăvara lui 1821 au făcut obiectul unui nou seminar.

În cadrul întâlnirii de ieri au fost evidențiate aspecte fundamentale privind evenimentul revoluționar de acum 200 de ani, începând cu Marșul Adunării Norodului spre București din primăvara anului 1821, până la consemnări privind sfârșitul pandurului Tudor. Totodată, ca  transpunere în acele vremuri, a fost prezentată „O mărturie din 1898 despre Tudor Vladimirescu”.

Manifestarea științifică a fost moderată de prof. univ. dr. Cezar Avram, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” din Craiova, al Academiei Române, și prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, membru onorific al aceleiași instituții. Au susținut comunicări: cercet. st. III, dr. Ileana Cioarec, Marșul Adunării Norodului spre București; cercet. st. III, dr. Gabriel Croitoru, Tudor Vladimirescu și boierii: negocieri și înțelegeri; conf. univ. dr. Tudor Rățoi, Tudor Vladimirescu „poruncitor țării”; cercet. st. III, dr. Narcisa Maria Mitu, Sfârșitul lui Tudor Vladimirescu; cercet. st. III, dr. Georgeta Ghionea, Bătăliile de la Zăvideni și Drăgășani; prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, O mărtuirie din 1898 despre Tudor Vladimirescu.

Obiectivele evenimentului – rememorarea  acțiunilor și faptelor istorice, însemnătatea mișcării de eliberare națională și așezarea ideilor și a oamenilor din acele vremuri la loc de cinste în tabloul istoriei noastre –  potrivit organizatorilor, au fost atinse. Mai cu seamă că, manifestarea s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți, cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor”; cadre didactice și elevi de la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”  din Craiova, Colegiul Național Carol I din Craiova, Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova, Colegiul Național „Ștefan Odobleja” din Drobeta Turnu Severin, Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu; masteranzi și studenți de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept și Facultatea de Științe Sociale.

Despre derularea marșului oastei spre București a vorbit cercet. st. III, dr. Ileana Cioarec, care a punctat momentele importante ale acelei perioade. După staționarea de la Slatina, unde Tudor a luat unele măsuri privind administrarea Olteniei, „la 21 martie 1821, a intrat în Bucureşti cu o parte din oastea sa (2.000 de panduri «mândri ca brazii și în cea mai mare parte gorjeni și mehedințeni, renumiți prin curajul și statura lor»  și 500 de arnăuți). În frunte era purtat steagul oastei pandurilor – ce avea flamura «de mătase albă foarte fină, căptușită cu mătase albastră» și «trei ciucuri în culorile naționale» și o pâine mare  – simbol al belșugului. În dreapta lui Tudor se afla un preot cu crucea în mână, iar în stânga, locotenentul său  Theodor Macedoneanu. Potrivit mărturiilor lui C. D. Aricescu, comandirul de panduri  a fost primit de către locuitorii Bucureștiului cu aclamări entuziastice”

Firul istoric a fost reînnodat. Expertiza istoricilor craioveni a contat în atragerea interesului pentru ceea ce a însemnat Revoluția de la 1821, un fenomen istoric complex, plin de consecințe de bun augur pentru români. Și, așa cum istoria este mereu surprinzătoare, în cel mai cotidian mod cu putință, prof. univ.dr. Dinică Ciobotea a prezentat auditoriului o mărturie despre Tudor Vladimirescu, înscrisă în anul 1898 pe un exemplar al cărții lui C. D. Aricescu, de P. Herțog, fiul unuia din căpitanii de panduri din 1821.

Primăvara lui 1821 a fost teatrul unei complexe mișcări sociale și naționale. Preponderent țărănească, răscoala lui Tudor a cuprins ulterior întreaga Țară Românească. Abuzurile tot mai frecvente comise de autorități, povara fiscală în creștere și dorința de a-i alunga pe fanarioți au fost tot atâtea cauze ale revoltei. Și, deși mișcarea lui Tudor nu a durat prea mult, obiectivul principal – proclamarea dreptului la autodeterminare – a rămas angajamentul următoarei revoluții, cea de la 1848.

„Intervențiile punctuale ale participanților au arătat că interesul pentru înaintași rămâne de actualitate, că spiritul critic și predilecția spre lectură sunt tot atâtea argumente serioase care ne dau speranța că tinerii, și nu doar ei, sunt dispuși să filtreze informațiile ce abundă pe mai toate canalele de comunicare. A fost un expozeu de cultură, în cadrul căruia cel puțin două generații ce împart aceeași istorie actuală s-au cunoscut mai bine reciproc, căutând răspunsuri la marile taine ale istoriei românilor” ne-a precizat cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” din Craiova, al Academiei Române.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *