Bulevardul Râului sau cum poţi traversa Craiova în câteva minute

0
354

Traficul rutier greu a crescut, ca fluenţă, pe ruta dinspre Calea Severinului – str. Pelendavei – str. Brestei – bulevardul Râului, datorită podului de la Calafat. Deşi, o mare parte dintre TIR-uri vine pe ruta Severin – Şimian – Maglavit, beneficiind de un drum naţional foarte bine realizat, de ceva timp încoace, Craiova poate asigura timpi reduşi tranzitului auto dinspre zona de vest a ţării. Modernizarea bulevardului Râului se află pe ultima sută de metri, iar investiţia poate fi considerată una oportună.

          Problemele cu traficul rutier din municipiul Craiova nu sunt puţine la număr şi nici prea uşor de surmontat. Centrul arată îngrozitor la orele de vârf, autobuzele de transport în comun nu mai opresc în alveolele laterale, ci direct în mijlocul străzii, pe banda pe care circulă de regulă. Ambuteiaje, nervi, cuvinte de „binefacere” împărţite-n stânga şi dreapta de participanţii la trafic. Parcările sunt arhipline. Numărul tot mai mare de autovehicule şi faptul că infrastructura oraşului a rămas aproape aceeaşi au dus lucrurile, acolo, unde ne aşteptam cu toţii.

Uneori, ce e util merită aprecierea

          O vizită pe şantierul ce are ca obiectiv modernizarea bulevardului Râului ne arată o altă faţetă a transportului din Craiova. Cele două benzi pe sens, despărţite de o lăţime de teren impresionantă ce urmează a fi aranjată ne dau speranţa că lucrurile se pot îndreptata acolo unde era, evident, nevoie. Calculat cu indulgenţă, timpul pe care îl parcurge, acum, un TIR ce intră dintre Calea Severinului – str. Pelendavei – str. Brestei pe tronsonul refăcut de pe bld. Râului este foarte mic. De ordinul a câtorva zeci de minute. Mai ales că nu există mai mult de trei intersecţii semaforizate pe acest parcurs.

          Vecinătatea cu casele etnicilor romi face ca pe bulevardul Râului să zărim, zilnic, căruţe în deplasare, deşi accesul lor în trafic este, aici, interzis. Secţia nr. 2 de Poliţie din subordinea IPJ Dolj este la câţiva metri de zona circulată şi de atelajele conaţionalilor. Dar lucrurile continuă ca mai înainte.

Contract de finanţare semnat din 2012

          Reabilitarea bld. Râului face parte din planul mai larg al executării unor lucrări în cadrul  proiectului: “Reabilitarea infrastructurii rutiere pe relaţia Nord-Sud-Est a Polului de Creştere Craiova, în vederea fluidizării traficului în Zona Metropolitană Craiova” – componenta Reabilitare şi modernizare str. Râului, proiect finanţat prin P.O.R, Axa Prioritară 1, D.M.I. 1.1. Este vorba despre Programul de finanţare a proiectului: Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, subdomeniul „Poli de creştere”, categoria de operaţiuni: reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban. Lungime bulevardului Râului este de 5,130 km.

Se putea mai bine

          Tronsonul Râului a trecut prin transformări puternice. Finanţat cu fonduri europene, bulevardului i-au fost schimbate conductele din subteran. Executantul reabilitării a fost societatea Tel Drum. Totuşi, recent, au apărut mici denivelări care se simt cu lejeritate la o rulare a autoturismului cu viteza legală. Mai cu seamă în tronsonul bld. Ştirbei Vodă – str. Brestei.

          În orele cu circulaţie de vârf, intrarea dinspre str. Pelendavei către str. Brestei produce coloane de zeci de maşini, uneori ajungând foarte aproape de sensul giratoriu de la Hanul Craioviţa. Reabilitarea str. Brestei a făcut ca traficul de aici să fie unul foarte fluent, iar pătrunderea celor dinstre str. Pelendavei să se facă cu mari greutăţi. Poate, pe viitor, autoritatea locală va lua spre analizare utilitatea unei semaforizări a intersecţiei cu pricina. Cu atât mai mult cu cât, cei ce tranzitează Craiova, dinspre zona de Vest, fac prima la dreapta pe lângă balta Craioviţei.

O istorie mai veche a bulevardului

          Prin hotărârea din 1 aprilie 2013, municipiul Craiova a încercat să realizeze un proiect vechi de aproape 50 de ani. Această arteră, care urma să unească bulevardul Râului de bulevardul Tineretului şi care să traverseze cartierul Craioviţa Nouă, ar fi reprezentat o descongestionare a traficului rutier în zona de sud-vest a Craiovei. Se făcea vorbire, la acea vreme de un pasaj subteran, care subtraversa Calea Severinului, şi două bretele adiacente, care fluidizau traficul atât spre Severin, cât şi spre Calea Bucureşti. Costul era estimat la 65 de milioane de euro.

          Tot la acea dată, municipalitatea avea în vedere dobândirea terenului în cauză prin achiziţie publică şi nu prin expropriere, această ultimă procedură fiind costisitoare. În prezent, balta Craioviţei este neîmprejmuită, tone de gunoi menajer sunt depozitate fără nici cea mai mică jenă pe suprafaţa sa, iar imaginea lăsată celor care intră în municipiu dinspre Severin este agasantă.

Târgul Municipal, afluenţă mărită de autovehicule

          Mutat încă din luna ianuarie a.c., pe platforma RAT Craiova din strada dr. Dimitrie Gerota, Târgul Municipal este desfăşurat atât în interior, prin sutele de tarabe cu haine şi încălţăminte, cât şi în exterior prin zecile de autovehicule care sunt parcate în imediata vecinătate. Din fericire, majoritatea străzilor din cartierul 1 Mai au fost reabilitate. Astfel că, parcările actuale permit asimilarea mai mult autoturisme. Iar ieşirile spre bulevardul Râului se consumă cu mai multă lejeritate.