Kosovo: Preşedintele Hashim Thaci riscă să fie inculpat!

0
46

Abia ales, înainte de a intra în funcţie, ceea ce se va întâmpla la începutul lunii aprilie, preşedintele Kosova, Hashim Thaci (47 de ani), actualmente ministru de externe al guvernului de la Pristina, este vizat de crimele comise de gherila albaneză, din Kosovo, pe vremea când era unul dintre comandaţi, sub numele de “Şerpuitoru”. În 1999, Kosovo, provincie a Serbiei a fost teatrul unui conflict opunând forţele guvernului de la Belgrad şi armata de eliberare (UCK). Un an mai târziu, NATO a intervenit în favoarea UCK, trupele sârbe s-au retras şi provincia a devenit guvernată de foştii lideri ai gherilei albaneze sub administratea unei misiuni ONU la Kosovo (Minuk). În 2009, guvernul kosovar a proclamat independenţa provinciei, Hashim Thaci a devenit premier şi, apoi, ministru de externe. Serbia refuză, în continuare, să recunoască independenţa Kosovo, considerată un leagăn istoric al său. Rusia, China şi India, de asemenea. La nivelul UE, Spania, Slovacia, România şi Grecia nu au recunoscut, deocamdată, Kosovo. Povestea este mai veche şi se bazează pe un raport al Consiliului Europei, întocmit la finele lui 2010, de parlamentarul elveţian Dick Marty. Acesta estimează că Hashim Thaci a condus traficul de organe prelevate de la circa 500 de sârbi şi romi, făcuţi prizonieri de gherila albaneză. Potrivit martorilor audiaţi de misiunea Dick Marty, captivii erau duşi în Albania vecină, executaţi şi organele lor erau vândute la clinici străine. Raportul evocă execuţii sumare ale opozaţilor politici ai lui Hashim Thaci. Carla del Ponte, în 2008, procuror al Tribunalului Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPI) în 1999 şi 2008 a publicat o carte, în care acuză înalţi responsabili albanezi de traficul de organe prelevate de la 300 de prizonieri sârbi. Carla del Ponte a precizat, că nu a dispus de probe suficiente în această afacere. Dar gravitatea acuzaţiilor a fost luată în consideraţie de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care a sesizat Comisia pentru Drepturile Omului. La sfârşitul anului 2010, şeful poliţiei Minuk, căpitanul canadian Stu Kellock a afirmat într-un interviu la televiziunea naţională sârbă despre rumorile care circulau pe seama lui Hashim Thaci, dar că el a dispus, în epocă, de impunitate. În 2013, un fost şef al serviciilor secrete dinKosovo, Nazim Bllaca a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a avut cunoştinţă de asasinarea a numeroşi opozanţi ai formaţiunii politice conduse de Hashim Thaci. Acesta avea o influenţă directă asupra colectării de impozite, traficului de droguri, carne vie, arme şi contrabandă în general. Intervievat de agenţia France Presse, noul preşedinte  al Kosovo a declarat că nu are cunoştinţă de aşa ceva. Personal, nu poate rescrie istoria. Procedura riscă, însă, să fie complexă, ţinând seama de numeroase intimidări exercitate asupra martorilor de membrii UCK. Procurorul american Clint Williamson a declarat că ancheta va debuta pe probele convingătoare, care necesită inculparea mai multor combatanţi din gherila albaneză. Francezul Bernard Kouchner, fost şef al misiunii Naţiunilor Unite (1999-2001) este acuzat de a fi închis ochii la faptele comise de UCK, conform fostul comandant al poliţiei Minuk, Stu Kellock.