Nouă blocuri din cartierul Lăpuş vor fi reabilitate termic

0
664

Şapte blocuri cu patru etaje şi două cu opt etaje, construite în anul 1983, vor fi reabilitate termic în cursul acestui an. Primăria Craiova urmează să depună cererea de finanţare pentru asigurarea unui procent de 60%, fonduri europene, din valoarea eligibilă a lucrărilor. După caz, investiţiile au fost calculate între 600.000 de lei şi 1,4 milioane de lei.

Consilierii municipali au aprobat, în şedinţa din această lună, documentaţia tehnică pentru încă un lot de nouă blocuri care urmează să fie reabilitate termic cu fonduri europene. Fiecare bloc a fost analizat anterior de un expert autorizat, care a stabilit ce trebuie făcut în fiecare caz în parte şi de câţi bani este nevoie.

Cea mai mică intervenţie pleacă de la suma de 620.000 de lei, cât a fost calculată pentru blocul U2, situat de pe strada Tehnicii. În funcţie de lucrările care se fac în interior, deşi este vorba tot de un bloc cu patru etaje, se ajunge şi la sume mai mari, în medie de 640.000 de lei, cum este cazul blocurilor 1, 2 şi 3, de pe strada Grigore Pleşoianu. Pentru grupul de trei imobile, tot cu patru etaje, de pe Calea Bucureşti – blocurile O 7, O8 şi O10 – investiţiile urcă la 700.000 de lei, chiar puţin mai mult. Blocurile U7 şi U9 de pe Calea Bucureşti, singurele cu opt etaje, au nevoie de o investiţii de aproximativ 1,4 milioane de lei.

Balcoanele cu termopane ale locatarilor, date jos

Din documente rezultă că nici un bloc nu are afectată structura de rezistenţă. S-a constatat că imobilele se încadrează în categoria de risc seismic IV – risc foarte scăzut – şi nu necesită, prin urmare, lucrări mai ample de consolidare.

În schimb, toate imobilele au probleme cu faţada, balcoanele şi acoperişul. Deşi majoritatea locatarilor şi-au închis balcoanele în termopane, experţii spun că acestea nu sunt nici pe departe conforme cu standardele de eficienţă energetică în vigoare şi că, în continuare, se pierde căldură. În plus, nu asigură izolarea fonică şi nu prezintă siguranţă la incendiu. Majoritatea asociaţiile de proprietari au solicitat ca, totuşi, aceste balcoane să fie păstrate aşa cum sunt, dar specialiştii spun că nu ar fi o idee bună. Dacă s-ar menţine, nu s-ar obţine efectul dorit, de reducere cu 40% a costurilor cu încălzirea locuinţei.

Acoperişurile nu au autorizaţie de construire

O altă problemă o ridică faţadele. La nici unul din blocuri nu s-au făcut până acum lucrări de reparaţii, astfel că pereţii exteriori sunt degradaţi, cu tencuiala desprinsă. Experţii au constat şi că zidurile exterioare sunt perforate, în urma amenajărilor făcute de locatarii care şi-au montat centrale termice şi instalaţii de aer condiţionat. După ce au terminat cu montajul, nu au mai refăcut aşa de bine peretele, aşa că, prin aceste rosturi, se pierde aerul cald din interior, iar eficienţa energetică este scăzută.

La toate blocurile, acoperişul are nevoie de intervenţii. Experţii au observat că lucrările la învelitori au fost făcute de locatari în regie proprie, fără autorizaţie de construcţie. În lipsa unui proiect, ţigla sau bucăţile de tablă au fost montate pe nişte structuri de lemn mai ieftine, care nu au proprietăţi ignifugate şi, deci, nu prezintă siguranţă în cazul în care ar izbucni un incendiu. În plus, muncitorii nu au fost atenţi la îmbinarea stâlpilor de lemn şi se poate crede că, din acest motiv, acoperişurile blocurilor nu sunt nici rezistente la manifestări extreme ale vremii, la vânturi puternice sau furtuni.

Lucrările trebuie să fie gata în 6 luni

Cu mici diferenţe, soluţiile oferite de experţi sunt aproximativ aceleaşi. În privinţa faţadelor, specialiştii au propus ca pereţii exteriori să fie îmbrăcaţi cu panouri de tip sandwich, cu miez de spumă poliuretanică de grosimea a 5 cm. Balcoanele vor fi ele închise închise cu tâmplărie performantă, cu rama din PVC în sistem pentacameral, iar acoperişurile refăcute prin izolarea plafonului superior – soluţia minimă. De asemenea, în pachetul de lucrări este inclusă şi izolarea termică a plafonului de la parter şi, la cerere, schimbarea instalaţiilor de utilităţi – conducte de apă rece, caldă sau canalizare – precum şi înlocuirea interfoanelor.

Lucrările de reabilitare termică trebuie să fie realizate în termen de şase luni, iar eşalonarea investiţiei – în doi ani. În privinţa costurilor, se menţin în vigoare procentele din anii precedenţi: 60 % din costurile eligibile, fonduri europene; 40%, bani acoperiţi de către autorităţi şi locatari – partea locatarilor fiind calculată în raport cu nivelul de venit al fiecărei familii. Experţii spun că, după terminarea lucrărilor, se va asigura o economie de 40% la consumul de energie termică.