EDITORIAL / Macron şi Corsica!

0
112

Deplasarea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în Corsica, marţi şi miercuri, a fost dorită de liderii naţionalişti, Gilles Simeoni şi Jean-Guy Talamoni, câştigători ai alegerilor teritoriale de anul trecut, şi instalaţi în fruntea instituţiilor reprezentative din insula mediteraneană, una din cele 26 de regiuni ale Franţei, cu 330.000 de locuitori. Liderii naţionalişti doreau deschiderea unui „dialog veritabil”, pentru viitorul insulei, mai exact recunoaşterea „caracterului politic al chestiunii corsicane”. În subsidiar, asta însemnând răspunsul la o serie de revendicări: menţionarea specială a insulei în Constituţie, statut de largă autonomie (fiscală, legislativă), co-oficializarea limbii corsicane, statut de rezidenţă, reconciliere urmată de amnistie pentru „prizonierii politici”. Mai întâi Emmanuel Macron a spus că „limba corsicană trebuie prezervată şi dezvoltată”. Celelalte doleanţe, nesoluţionate, ar putea potenţa violenţe, ce au marcat istoria recentă. Emmanuel Macron a evitat cu fermitate orice compromis, de la o margine la alta a vizitei. Participând la dezvelirea unei plăci comemorative, la Ajaccio, în omagiul fostului prefect, Claude Erignac, asasinat de un comando naţionalist în urmă cu 20 de ani, Emmanuel Macron a dat un semnal, îndeosebi prin discursul său ferm, fără eschive, lipsit de nuanţe, considerat de liderii naţionalişti „răzbunător”. În timpul discursului, a privit spre Gilles Simeoni, 51 de ani, fostul avocat al lui Yvan Colonna, condamnat pe viaţă, devenit acum preşedinte al Consiliului Executiv al Corsicăi, atunci când afirma „o crimă nu se apără, nu se explică”. Adresa era directă. Naţionalistul Gilles Simeoni are o istorie interesantă: avea 8 ani în 1975, când tatăl său, în fruntea unor agricultori, a ocupat o fermă viticolă, pentru a nu permite atribuirea de stat, de terenuri viticole, refugiaţilor din Algeria. Edmond Simeoni a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Singura concesie făcută de preşedintele Emmanuel Macron: posibilitatea ca insula Corsica să fie menţionată în Constituţie, la revizuirea acesteia, menţiune considerată „inutilă şi periculoasă” pentru Republică, în presa din Hexagon. Departe de a-i fi liniştit pe liderii naţionalişti, aceştia refuzând cu impoliteţe invitaţia la dejunul oficial, Emmanuel Macron s-a arătat „surd” la toate doleanţele exprimate, fie că vizau o eventuală reformă fiscală, în legătură cu aceasta avertizând că antrenează o reducere echivalentă a importantelor subvenţii, Corsica beneficiind, ca şi alte regiuni, de transferul unei părţi din TVA, fie că era vorba de alte doleanţe. Emmanuel Macron a uimit realmente asistenţa, inclusiv presa franceză, prin inflexibilitatea sa, deplasarea fiind considerată de liderii naţionalişti „o ocazie ratată”. Mesajul său a fost clar: Republica este dispusă să ajute comunitatea insulei să-şi construiască un viitor, cu condiţia renunţării la ruine sterile. Un alt dialog între Paris şi insulă este greu de întrevăzut, dar din suita preşedintelui a făcut parte şi fostul ministru de Interne, Jean Pierre Chevement, o persoană care nu a lăsat prea bune amintiri în Corsica. Şi nu întâmplător. „Cei care doresc despărţirea insulei Corsica de Republică”, aluzie discretă la Catalonia, „greşesc”, a spus Emmanuel Macron. De altfel, „Ouest France” pune accentul, cum trebuie: „Insula are un statut pe care nicio regiune metropolitană nu îl poate revendica”.