Braloştiţa: Bubuit de minţi grele, în consiliul de administraţie al şcolii gimnaziale!

0
4062

Dacă nu bubuie norii, aducători de ploaie, atât de aşteptată prin părţile locului, unde seceta provoacă nelinişte în lumea rurală, la Braloştiţa „bubuie”, în schimb, minţile grele ale membrilor unui consiliu de administraţie al şcolii gimnaziale, din comună, de se aude din depărtare. Consiliul de administraţie al şcolii gimnaziale, condus de directoarea Florina Hantea, avea de rezolvat o problemă, altminteri de rutină: acordarea calificativului pentru profesorul suplinitor Natalia Mită, extrem de important în perspectiva concursului de titularizare al acesteia. Şi i l-a acordat: „satisfăcător”. Profesoara Natalia Mită, de 3 ani la catedră, are norma didactică întreagă, distribuită la 3 unităţi de învăţământ: la şcoala gimnazială din Braloştiţa (8 ore – săptămânal) la Liceul Tehnologic „Dimitrie Filişanu” din Filiaşi (9 ore) şi Palatul Copiilor din Craiova (2 ore). Din partea consiliilor de administraţie ale acestora, din urmă, a primit calificativul „foarte bine”. Încă o menţiune preliminară: printr-o adresă (nr. 544/16 aprilie a.c.) directoarea şcolii gimnaziale din Braloştiţa, Florina Hantea, atestă, sub semnătură, că profesoara Natalia Mită nu a fost sancţionată disciplinar, dar cu toate acestea în şedinţa din 12 aprilie a.c. a fost aprobat refuzul pentru prelungirea contractului individual de muncă în anul şcolar următor. De la această margine a lucrurilor începe o altă poveste, pe care am putea-o intitula „coţcării de Braloştiţa”, a unui consiliu de administraţie –de fapt o comisie de intervenţie rapidă- cu conştiinţă de 2-3 lulele. Înainte de toate consiliul de administraţie al şcolii gimnaziale, condus de Florina Hantea, avea de executat „o comandă politică”, din partea primarului Dumitru Amza, care „are numai soare în priviri”, când aude de prof. Natalia Mită, cu altă opţiune politică, de când i-a ajuns la urechi, de fapt i-a intrat pe sonar, că aceasta ar fi afirmat că va pierde funcţia de primar la alegerile locale. Aşa că, în formatul constituit al consiliului de administraţie, de 9 membri, cu votul (4-0) dat de „aripa primarului” (2 consilieri locali, din aceeaşi formaţiune politică, un reprezentant al său şi casieriţa primăriei, din partea părinţilor), 3 cadre didactice s-au abţinut, iar 2 membri au absentat (un reprezentant al părinţilor şi un cadru didactic) s-a ajuns la deznodământul anunţat, demnitatea fiind pusă între ghilimele, cât stejarii din pădurea apropiată. Dintr-o pătimaşă veneraţie –trecătoare- s-a bătut din călcâie. Primarul a simţit, probabil, ce mai tura-vura, o senzaţie de catifelare a obrazului, completată de o stare de beatitudine. Numai că decizia menţionată, ce să vezi, e lovită de nulitate. Şi asta spre ruşinea managerului şcolii gimnaziale din Braloştiţa, care habar nu are de legislaţia în vigoare, care tutelează însăşi organizarea şi funcţionarea consiliilor de administraţie din învăţământul preuniversitar de stat, motiv pentru care ISJ Dolj ar trebui să o cheme imperativ la ordine. Şi iată ce stipulează art. 10 al. 6 din Ordinul ministerului Educaţiei cu nr. 6223/2023 pentru aprobarea metodologiei cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar: 5 voturi dintr-un total de 9, ar fi trebuit, potrivit anexei 1 la metodologia cadru (la 9 membri sunt obligatorii 5 voturi “pentru”, condiţie minimă pentru aprobarea hotărârilor luate în temeiul art. 10 al. 6). Aricolul 10 (al. 6) sună astfel: “hotărârile privind(…) evaluarea(…) se iau la nivelul unităţii de învăţământ, de către consiliul de administraţie cu votul a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor consiliului”. Cu alte cuvinte nu s-au respectat cerinţele imperative ale Ordinului menţionat. Şi asta nu e totul. Evaluarea activităţii personalului didactic, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se bazează pe 2 componente: autoevaluarea şi evaluarea potrivit fişei postului. Cum tinerei profesoare Mită Natalia nu i s-a solicitat, premergător şedinţei, autoevaluarea, ce „judecată de valoare”, după care criterii –altminteri precis stabilite- a putut fi elaborată, în vederea acordării calificativului „satisfăcător”, de snopul de lingăriciuni, „spirite luminate” ale consiliului de administraţie, care nu cred că mai există şi o altă scenă, decât cea politică. Există, cea a vieţii. Într-o discuţie telefonică, directoarea Florina Hantea a încercat să circumstanţieze deznodământul, invocând existenţa unei… contestaţii. Am gura amară, după acest text şi îmi vine să mă spăl cu leşie. Aş vrea să nu pot să cred că fala intelighenţiei locale a unei comune doljene –înstărită- într-o epocă democratică, independent de activismul ei politic, reuşeşte, pentru că simplu nu e, să insereze în spaţiul public astfel de năzdrăvănii, nu retrograde, cât insuportabile moralmente, printr-o siderantă seducţie pentru ficţiunea mistificatoare. Probabil, dacă n-am fi lipsiţi de umor, protagoniştii şi-au şoptit în gând, ca nemuritorul Farfuridi „trebuie să ai curaj ca mine” („O scrisoare pierdută”, act 3). Această pânză în vopsele vâscoase, unde toate contururile se topesc în culorile aspre ale sordidităţii, nu e din păcate originală. Se spune, uneori, că cea mai mare ruşine e ruşinea de tine însuţi. Şi la întrebarea retorică, găsită într-un roman pe care nu-l mai amintesc „până la ce punct te simţi în stare să fii ticălos”, răspunsul e doar variabil.