Universitatea din Craiova este, în această perioadă, în centrul atenţiei şi datorită alegerilor care se desfăşoară în vederea stabilirii noilor structuri de conducere. S-a ajuns chiar la punctul culminant al acestui proces: de astăzi, se depun candidaturile pentru funcţia de rector, un post-cheie pentru dezvoltarea întregului centru universitar, după cerinţele Uniunii Europene. Profesor cu experienţă didactică, recunoscut şi peste hotare (a predat la Universităţile din Dijon şi Strasbourg), decanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor dezvăluie din tactul managerial pe care îl exersează universităţile prestigioase ale Europei. Axa către aceste centre a fost trasată, prin implementarea unor programe de doctorat în cotutelă, dar este nevoie de mai mult pentru dezvoltarea învăţământului universitar craiovean.
Modele europene, implementate la Facultatea de Drept
– Sunteţi de mai mulţi ani decanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative, o facultate reprezentativă în cadrul Universităţii din Craiova, care, de curând, a împlinit 20 de ani de la înfiinţare. Ce a intervenit nou în actualul an universitar?
– În acest an universitar aproape am reuşit să finalizăm construirea noului sediu al facultăţii. Am reuşit să atragem patru profesori străini care predau cursuri de un semestru la facultate. Am finalizat şase teze de doctorat în cotutelă până acum şi mai avem două teze de doctorat în curs. Suntem pe punctul de a înfiinţa un master cu dublă diplomă cu universităţile din Saarbrucken, Lille şi Dijon şi am reuşit să ne clasăm foarte bine, ca de fiecare dată, la toate concursurile profesionale. Facultatea are absolvenţi foarte buni, care au avut rezultate de excepţie. Avem oameni la Consiliul Uniunii Europene, la departamentul de legislaţie, la Comisia Europeană, la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, la Luxemburg la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Practic, avem oameni în poziţii juridice în toate instituţiile importante din Europa. Concursurile de aici, din România, au fost întotdeauna onorante pentru noi, pentru că facultatea se situează pe locul al treilea la examenul de intrare la Institutul Naţional al Magistraturii, după Universităţile din Bucureşti şi Iaşi. Cel mai bun barometru al calităţii studenţilor este un astfel de examen, un examen naţional foarte dur. Sunt 150-200 de locuri şi 3.000-4.000 de candidaţi în fiecare an. Şi noi am reuşit să obţinem, din 150 de locuri, 24 într-un an, numai pentru facultatea de la Craiova. Eu zic că facultatea merge într-o direcţie foarte bună. Are un colectiv foarte tânăr, foarte dinamic. Suntem prezenţi în cercetarea ştiinţifică încontinuu. Suntem de curs de implementare a unui program de burse postdoctorale, propus de facultate, de care beneficiază toată universitatea. Sunt 60 de tineri cercetători postdoctoranzi care obţin o bursă, timp de 36 de luni, de 4.000 lei pe lună, aduşi de noi. 20 de postdoctoranzi sunt de la Facultatea de Drept. Suntem în colaborare cu Facultăţile de Drept din Bucureşti şi Sibiu, dar noi dirijăm proiectul. Sunt aproape 5 milioane de euro în acest proiect.
Important pentru teoretician este să schimbe jurisprudenţa unei instanţe
– Domnule decan, aveţi preocupări consistente în domeniul Dreptului Constituţional. Sunteţi un bun cunoscător al acestei materii. Cum explicaţi că la nivelul Parlamentului, Constituţia noastră are tot felul de interpretări, din cele mai năstruşnice, ca să nu spunem că este chiar ignorată, făcând aici referire la Decizia nr. 51 dată de Curtea Constituţională.
– Constituţia României este, în esenţă, bună. Mai are câteva probleme de interpretare mai degrabă decât de structură. Sigur că nu pot să fac acum o interpretare a Constituţiei în ansamblul ei. Eu am comentat, de altfel, primul titlu al Constituţiei, pe larg, într-o lucrare apărută la Editura Universul Juridic la Bucureşti. În ce priveşte ultima decizie a Curţii Constituţionale, este una dintre cele mai bune decizii din ultima vreme. Foarte bine argumentată. Eu cred că instanţa constituţională şi-a făcut datoria, din plin, în această cauză. Într-adevăr, dispoziţia este neconstituţională şi noi o susţinusem de multă vreme. Nu numai eu. Şi doamna profesor Vedinaş, de exemplu, chiar aici, la Craiova, o susţinea cu prilejul Zilelor facultăţii. Argumentaţia dumneaei se regăseşte acum în argumentaţia Curţii. Până la urmă asta este cel mai important pentru un teoretician în Drept să schimbe jurisprudenţa unei instanţe cum ar fi Curtea Constituţională sau Curtea de Casaţie. Unii dintre noi au mai reuşit de câteva ori. Şi eu am avut bucuria asta în ultima vreme de trei ori. Puncte de vedere susţinute numai de un teoretician contra întregii doctrine au fost validate până la urmă de o practică judiciară la cel mai înalt nivel. Este cel mai important lucru pentru un jurist.
„Trebuie să facem universităţi europene, nu doar să vorbim de ele”
– Pe lângă activitatea juridică şi didactică, sunteţi foarte implicat şi în activitatea administrativă a Universităţii. Începe depunerea candidaturilor pentru cea mai înaltă funcţie de conducere, competiţie în care intenţionaţi să vă înscrieţi şi dumneavoastră. Ce vă recomandă pentru funcţia de rector al Universităţii din Craiova?
– Pentru poziţia de rector este necesar să ai şi o poziţie didactică şi ştiinţifică bună. Dar cred că cel mai important este să ai o experienţă managerială consistentă. Ori cred, fără falsă modestie, că eu am această experienţă. Nu este vorba numai de poziţiile pe care le-am ocupat în administraţia universitară. Am fost patru ani prodecan al Facultăţii de Drept, patru ani secretar ştiinţific al Senatului şi sunt de aproape patru ani decanul Facultăţii de Drept. Este vorba de administrarea fondurilor, în primul rând, pentru că e foarte important ca rectorul să ştie să facă acest lucru. Iar eu am această experienţă. Manageriez un program de 20 de milioane de euro pentru construirea noului sediu al Facultăţii de Drept. Sunt responsabil de implementarea proiectului de burse postdoctorale, care are o valoare de aproape 5 milioane de euro. Toate aceste fonduri pentru Universitate au fost atrase prin Departamentul de Proiecte din cadrul Facultăţii de Drept, pe care eu l-am creat şi îl coordonez şi în prezent. Prin această structură au implementate şi proiecte pe burse doctorale, pe dezvoltarea culturii antreprenoriale, pe dezvoltarea capacităţii administrative, în valoare de aproape 20 de milioane de euro. Eu cred că la nivelul întregii Universităţi trebuie procedat în felul acesta.
– În activitatea managerială, derulată până acum la nivelul Facultăţii de Drept, aţi reuşit să atrageţi foarte multe fonduri europene, să dezvoltaţi infrastructura, dar şi să creaţi programe de doctorat în cotutelă cu trei universităţi de top din Europa şi acum sunteţi, după cum aţi precizat anterior, pe punctul de a pune în practică şi un program de master cu dublă diplomă. Toate aceste realizări semnifică o dezvoltare vizibilă a Facultăţii de Drept, în plan local, regional, cât şi european. Din perspectiva ocupării funcţiei de rector, cum vedeţi dezvoltarea Universităţii din Craiova?
– Trebuie întotdeauna ca o problemă structurală să aibă un răspuns structural. Dacă o să ajung rector, am în vedere mai multe astfel de structuri. De exemplu, cred că trebuie înfiinţat şi dezvoltat cum se cuvine un Departament de relaţii internaţionale şi relaţii publice la Universitate.
Universitatea din Craiova nu este o universitate a Olteniei, este o universitate a întregii regiuni. Cred că putem să oferim programe de studii şi să facem o ofertă educaţională pentru toată regiunea aceasta a Europei şi nu numai. Pentru Africa francofonă, de exemplu, în domeniul doctoratului avem burse pe care nu le fructificăm cum se cuvine în acest moment. Nu trebuie ca relaţiile internaţionale să se rezume la a trimite studenţii în străinătate şi câte un cadru didactic din când în când, ci să se atragă aici studenţi. Universitatea din Dijon, unde eu am fost profesor invitat, atrage în fiecare an cam 1.200 de studenţi străini şi e o universitate mai mică decât cea din Craiova. Şi noi suntem tot în Uniunea Europeană, ca şi Franţa. Putem să facem asta cu o condiţie: să avem structurile instituţionale care să ne promoveze.
Relaţiile internaţionale nu trebuie făcute de fiecare profesor în parte. Nici de fiecare facultate în parte. Trebuie să fie coordonate dintr-un departament de Relaţii internaţionale care să aibă structurile şi competenţa necesară pentru a implementa un astfel de program. Dacă ne rezumăm la a semna convenţii fără nici un fel de rezultat ulterior, atunci nu facem decât să mimăm relaţiile internaţionale. Eu ştiu bine că în universităţile din Occident – şi cunosc foarte bine cazul Dijonului sau Strasbourgului – al doilea om în universitate este şeful Departamentului de relaţii internaţionale. Eu cred că şi Universitatea din Craiova poate să atragă în fiecare an 500-600 de studenţi străini fără nici un fel de problemă, cu condiţia să ştim să ne vindem marfa, să ne prezentăm cum se cuvine. La facultate eu am reuşit să fac asta. Anul acesta am 30 de studenţi străini.
Cred că cel mai important lucru în acest moment pentru un manager este să facă aceste servicii funcţionale. Sunt lucruri care se realizează foarte simplu prin informatizarea sistemului. Circuitul documentelor poate fi informatizat. Relaţiile publice ale Universităţii pot fi informatizate. Fără cozi pe la serviciile de diplome sau la serviciile de încasare a taxelor. Este foarte simplu să faci programare online. Un coleg a obţinut o bursă la Universitatea din Oxford, unde sistemul de relaţii publice este automat. În momentul în care a trimis o comunicare, a şi primit răspuns în următoarele două-trei ore. Aşa trebuie făcut şi la Craiova. Nu putem să vorbim de universităţi europene. Eu zic că, mai degrabă, trebuie să le facem decât să vorbim de ele. Şi trebuie să ai o anumită viziune europeană după ce ai văzut ce e acolo.
– Alegerile la Universitatea din Craiova sunt urmărite cu maxim interes, fiindcă este vorba de o instituţie de referinţă în peisajul educaţional al Olteniei. Pot aduce aceste alegeri un plus de competenţă în managementul universitar sau vom asista doar la o luptă între candidaţi?
– În primul rând, modul de alegere o să dea o altă legitimitate rectorului. Şi în interiorul instituţiei, şi în relaţiile cu mediul social. Va fi un rector care are girul direct al întregii comunităţi academice. Este vorba de toţi profesorii şi cercetătorii şi de toţi reprezentanţii studenţilor în consiliile facultăţilor şi în Senat. Deci, crescându-i legitimitatea, îi creşti apoi şi influenţa şi autoritatea. Eu cred că modul acesta de alegere este bun. Cu o condiţie însă: să nu se amestece cine nu trebuie în aceste alegeri – partide sau diverse grupuri care pot influenţa din afara alegerilor. Universitatea este o comunitate care nu e închisă, ci deschisă către mediul social, dar deschisă prin competenţă.
Cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, în această competiţie care va avea un final curând, este ca viitorul rector să facă serviciile Universităţii să funcţioneze pentru cercetătorii şi cadrele didactice din Universitate, „nu în sine, şi pentru sine”, cum spunea Hegel. Toate sistemele trebuie să asigure sprijinirea activităţii de cercetare şi activităţii didactice. Nu trebuie făcut nimic care să nu fie în slujba cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor. Dacă serviciile sunt funcţionale, atunci Universitatea va creşte în prestigiu, pentru că vom dezvolta cercetarea şi programele studii, vom atrage mai multe fonduri, vom fi capabili să facem investiţiile necesare. Cu condiţia ca serviciile Universităţii să fie bine dimensionate, bine structurate şi puse în slujba comunităţii academice.
Decoraţii:
Ordinul Naţional „Meritul pentru învăţământ”, acordat de Preşedintele României (2004); Cavaler al Ordinului “Palmes Academiques” prin Decretul din 25 august 2010, acordat de Ministerul Educaţiei Naţionale, Republica Franceză (2010).
Experienţă profesională:
2008 – prezent: Decan al Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică din Craiova
2004-2008: Secretar Ştiinţific al Senatului Universităţii din Craiova
2000-2004: Prodecan al Facultăţii de Drept din Craiova
2004-2007: Visiting professor la Universitatea „Robert Schuman” din Strasbourg şi Universitatea din Dijon
2000: Membru al Senatului Universităţii din Craiova; Responsabil pentru Facultatea de Drept al Programului de mobilităţi internaţionale Erasmus-Socrates
Alte realizări manageriale:
2010-2013: Manager de proiect – Centru de formare continuă al Universităţii din Craiova la Drobeta-Turnu Severin, cu o valoare estimată de 4.700.000 euro. Stadiul proiectului: a obţinut în administrare terenul pe care va fi amplasată construcţia (6.500 m.p.) şi s-a realizat studiul de fezabilitate
2011: Iniţierea şi sprijinirea reînfiinţării Lectoratului francez la Universitatea din Craiova.
2005: Iniţierea şi coadministrarea programului de masterat dedicat traducerilor juridice (împreună cu Facultatea de Litere, prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu)
