Turcia: Furia premierului Recep Tayyip Erdogan

0
80
Recep Tayyip Erdogan

Cutremurul clasei politice tradiţionale şi al elitei turce produs prin victoria partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP) – mişcare islamistă – la alegerile parlamentare din 2002, a marcat o nouă etapă a istoriei Turciei. Experienţa s-a prelungit mai mult de un deceniu, prin câştigarea de către Recep Tayyip Erdogan a alegerilor din 2007 şi 2011, ultimele cu peste 50%, consecinţă a bunelor rezultate economice, a reformelor politice şi a perspectivei aderării la UE. Concomitent, armata s-a întors în cazărmi. Dar, la un moment dat, pe fondul crizei mondiale, creşterea economică s-a gripat şi inegalităţile sociale, prea puţin atenuate, s-au făcut resimţite. Manifestaţiile din parcul Gezi, de acum un nou, au ilustrat cel mai adecvat autoritarismul în creştere al premierului Erdogan. Care s-a văzut contestat şi pentru politica sa externă, nu puţini analişti şi ziarişti respingând intervenţionismul Ankarei în Siria. Apoi, lovitura de stat contra preşedintelui egiptean Mohamed Morsi, reprezentantul Fraţilor Musulmani, a afectat prestigiul premierului Erdogan, care încheiase un acord cu Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK) pentru creşterea autorităţii sale. Ce se întâmplă de la mijlocul lunii decembrie în Turcia este mai greu de înţeles. Fără precedent, 700 de ofiţeri de poliţie au căzut victime epurărilor dispuse de premierul turc, în cadrul unei vaste operaţiuni de curăţire a poliţiei şi justiţiei, bănuite de orchestrarea vastei anchete anticorupţie, revocaţi fiind prefecţii de poliţie din 16 provincii, potrivit agenţiei de presă Dogan, printre care cei ai marilor oraşe precum Ankara, Izmir, Antalya, Diyarbakir. Ministrul de Interne, Efkan Ala, a semnat ieri un nou decret, ce precizează concedierea acestora, inclusiv a şefului adjunct al securităţii naţionale. În acelaşi timp, unul dintre principalii procurori ai Istanbulului care se ocupa de anchete, Zekeriya Oz, a fost înlocuit şi disponibilizat, potrivit presei guvernamentale, sub acuzaţia petrecerii vacanţelor în Dubai, în compania unui magnat imobiliar, inculpat în acheta pe care o conducea. Toate victimele operaţiunii de curăţenie sunt bănuite de apartenenţa la influenta confrerie a predicatorului musulman Fethullah Gullen, acuzat a fi la originea scandalului. Aflat în turneu în Asia toată săptămâna, Recep Tayyip Erdogan a reproşat organizaţiei lui Gullen, care trăieşte în Pennsylvanya (SUA), constituirea unui stat în stat şi montarea unei conspiraţii cu trei luni înaintea alegerilor municipale. Decizia guvernului de închidere a şcolilor private, sursă financiară pentru confrerie, a aprins focul între partidul Justiţie şi Dezvoltare şi Fethullah Gullen, o vreme aliaţi, după ascensiunea la putere a lui Erdogan, în 2002. După justiţie şi poliţie, puterea de la Ankara a atacat toate funcţiile publice, spre dezaprobarea presei de opoziţie. În colimator se află şi Înaltul Consiliu al Judecătorilor şi Procurorilor (HSKY), care a anunţat deschiderea unei anchete asupra presiunii exercitate la adresa procurorilor de caz. Marţi seară, AKP a prezentat în Parlament un proiect de lege care limitează prerogativele acestei instituţii. Principalul rival al premierului, liderul Partidului Republican al Puterii (CHP), Kemal Kilicdaroglu, a denunţat atacurile împotriva magistraţilor. Agenţia de rating Fitch a avertizat, marţi, că dacă scandalul de corupţie continuă se poate slăbi guvernul şi capacitatea acestuia de a lua măsuri economice pentru asigurarea stabilităţii.