Universitatea Craiova este echipa din sextetul de play-off care a primit cele mai multe goluri – 22, în condiţiile în care a folosit cei mai mulţi stoperi – 9
Ştiinţa este probabil cea mai spectaculoasă echipă din Liga I, etalând un joc ofensiv, dar care presupune şi anumite riscuri. Cu excepţia meciului de la Botoşani, alb-albaştrii au înscris în fiecare partidă din acest sezon intern (nu au marcat în dubla cu AC Milan, din Europa League), dar totodată Craiova este echipa din sextetul de play-off care a primit cele mai multe goluri – 22. În ultima vreme, oltenii nu reuşesc să-şi menţină poarta ferecată, începând cu deplasarea de la Iaşi primind cel puţin un gol pe meci. Fie că au jucat amicalul cu Slavia Praga sau în Cupa României cu CS Afumaţi, alb-albaştrii au încasat măcar un gol. S-au adunat astfel nu mai puţin de 9 partide consecutive în care Ştiinţa nu şi-a păstrat buturile intacte, ba chiar are o medie de 2 goluri primite în aceste jocuri, 9 fiind înscrise de FCSB şi Slavia. Devis Mangia s-a ferit de fiecare dată să nominalizeze vreun jucător când a vorbit despre problemele din faza de apărare, pe care le-a recunoscut, dar le-a atribuit întregii echipe. Chiar dacă în lot sunt mai mulţi fundaşi centrali ca oricând, în condiţiile în care şi sistemul propus de antrenorul italian presupune 3 stoperi, carenţele din apărare nu s-au remediat, sunt chiar din ce în ce mai evidente. Nu mai puţin de 9 jucători au evoluat în acest sezon în tripleta defensivă: Kelic, Tiago Ferreira, Datkovic, Spahija, Screciu, Briceag, Popov, R. Popa şi Barthe, ultimul părăsind între timp echipa. Deşi opţiunile au fost multiple, faţă de sezoanele anterioare, în care antrenorii se bazau pe maxim 3 fundaşi centrali, Mangia nu a găsit formula care să dea mai multă siguranţă. Poate că noul sistem nu a fost asimilat încă de fundaşi sau calităţile acestora nu se pliază pe această aşezare, dar în ciuda discursului diplomatic al lui Mangia, problemele provin de la tripleta defensivă, şi nu neapărat de la modul cum întreaga echipă tratează faza de apărare. În acest timp, cu 3 fundaşi centrali la centrările din faze fixe echipa ar trebui să aibă un atu, dar singur gol a fost marcat de cei 9 stoperi utilizaţi în această stagiune, Kelic punctând cu FCSB.
În acelaşi timp, majoritatea echipelor au utilizat cel mult 3 fundaşi centrali pe parcursul sezonului, în condiţiile în care însă utilizează o formulă cu 4 jucători pe fund, şi posedă nişte cupluri de stoperi destul de sudate, pe care le schimbă numai în caz de suspendări sau accidentări. La FCSB: Bălaşa-Planic (Larie); la CFR Cluj: Vinicius-Mureşan (Boli); la Botoşani: Miron-Burcă (Plămadă), la Viitorul: Ţâru-Hodorogea (Horj); la Dinamo: Nedelcearu-Katsikas (Dudea), la Astra: Erico-Polczak (Bejan), la Iaşi: Frăsinescu-Mihalache; la Voluntari: M. Popescu-Balaur.
Deşi pentru perioada de mercato se vehiculează în general soluţii pentru atac, oficialii Craiovei ar trebui să-şi întrepte atenţia către nişte fundaşi veritabili, care să se şi plieze pe sistemul utilizat de Devis Mangia. Stoperii din Liga I atractivi din punct de vedere al valorii şi al vârstei, şi în acelaşi timp oarecum accesibili, ar fi: Burcă de la Botoşani, Nedelcearu de la Dinamo, Tudor Băluţă de la Viitorul. Totodată, jucători precum Răzvan Popa şi Vlad Screciu au potenţial indiscutabil şi după o pregătire de iarnă eficientă ar putea compune o linie defensivă mai solidă. În acelaşi timp, benzile par acoperite la Universitatea, cu Martic şi Dimitrov pe dreapta şi Bancu şi Briceag în stânga. Problema apărării include însă şi portarii. Calancea a avut nişte prestaţii modeste, departe de ce arătase în campionatul trecut, în timp ce Mitrovic este practic o glumă. Evoluţiile acestuia din urmă în meciurile de la Braşov, cu Sepsi, şi de la Ploieşti, cu Afumaţiul, sunt grăitoare, goal-keeper-ul neoferind siguranţă şi primind nişte goluri pe care şi le poate revendica.
