Sindicatele arată efectele subfinanţării Învăţământului: Investiţii abandonate şi elevi care învaţă în schimburi

0
62

Sindicaliştii din Educaţie au trimis autorităţilor statului o scrisoare deschisă în care arată că subfinanţarea Învăţământului a atins deja pragul maxim al suportabilităţii, iar alocarea a numai 2,85% din PIB pentru 2012 ar însemna o diminuare cu 53% a sumelor acordate până acum sistemului.

Liderii de sindicat cer astfel, în aceste zile în care se dezbate şi se aprobă bugetul Învăţământului, respectarea Legii Educaţiei care stipulează finanţarea sistemului cu 6% din PIB. Organizaţiile sindicale atrag atenţia că efectele slabei finanţări sunt tot mai vizibile şi adâncesc decalajul nu numai faţă de şcolile ţărilor dezvoltate, dar şi faţă de cel al ţărilor recent admise în Uniunea Europeană. Potrivit raportului întocmit, în prezent, în învăţământul preuniversitar din România materialul didactic este insuficient şi, în majoritatea cazurilor, neperformant, atât în unităţile de învăţământ din mediul urban, cât şi în cele din mediul rural. Spaţiile în care se desfăşoară actul de instrucţie şi educaţie sunt insuficiente, necorespunzătoare, lipsite de condiţiile igienico-sanitare, multe dintre acestea neavând autorizaţii sanitare de funcţionare din cauza lipsei apei potabile şi a grupurilor sanitare.

În şcoli se învaţă în două-trei schimburi

La aceasta se adaugă faptul că, în ultimii doi ani, majoritatea investiţiilor au fost abandonate în diverse stadii de realizare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului susţinând că nu mai are obligaţia de a le continua. S-a ajuns astfel într-o situaţie paradoxală. Din cauza lipsei de spaţii, elevii sunt nevoiţi să înveţe în două-trei schimburi, iar pe de altă parte, din cauza insuficienţei fondurilor, s-au abandonat numeroase proiecte de investiţii începute, ceea ce implică importante pierderi financiare. Mai mult, schimbarea structurii sistemului naţional de învăţământ, introducerea educaţiei preşcolare şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul primar şi a clasei a IX-a în cel gimnazial presupun construirea de noi spaţii şcolare.

Descentralizarea a adus lipsă de transparenţă

Cadrele didactice contestă în raportul trimis şi descentralizarea administrativă a Învăţământului, care nu a condus la creşterea gradului de autonomie a unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică. Din contră, a adus cu sine probleme cum ar fi imposibilitatea şi uneori refuzul consiliilor locale de a asigura din bugete proprii sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor materiale şi asigurarea cheltuielilor specifice mediului rural. Tot descentralizarea a creat şi o lipsă de transparenţă privind modul de alocare şi de utilizare a sumelor repartizate prin legile bugetare pentru finanţarea unităţilor de învăţământ, lipsa dialogului între conducerile unităţilor de învăţământ şi consiliile locale.

În consecinţă, sindicatele cer să se renunţe la ideea diminuării bugetului Educaţiei şi solicită aplicarea prevederilor Pactului semnat în 2002 de întreaga clasă politică pentru reformarea sistemului. „Considerăm imperios necesară alinierea învăţământului românesc la standardele europene privind educaţia şi finanţarea corespunzătoare prin alocarea de la bugetul de stat a unui procent de 6% din PIB începând cu anul 2012”, subliniază sindicaliştii în scrisoarea deschisă adresată atât preşedintelui ţării, preşedintelui Senatului, cât şi premierului.