Dispută pe crearea Fondului mutual agricol

0
41

laurentiu baciuLa nivelul Ministerului Agriculturii se află în discuţie o propunere privind crearea unui Fond mutual agricol, prin care fermierii să primească ajutoare financiare în caz de calamitare a culturilor, de îmbolnăvire a efectivelor de animale sau a plantelor. Numai că proiectul este criticat de unele sindicate din Agricultură, pe motiv că cei care gestionează banii ar trebui să fie chiar agricultorii şi nu statul român.

  An de an, calamităţile din sectorul agricol au dat mari bătăi de cap fermierilor, mai ales celor mici, ce nu şi-au încheiat contracte de asigurare pentru suprafeţele cultivate. Aşa se face că o iniţiativă mai veche a ministrului Achim Irimescu este pusă, acum, pe tapet existând şi un proiect de lege în acest sens.

Comisia judeţeană va certifica pagubele

  Prin proiectul de O.U.G., Ministerul Agriculturii, în calitate de iniţiator, doreşte să pună în aplicare un Sistem naţional mutual agricol de gestionare a riscurilor. Concret, se încearcă crearea unui cadru legal în care producătorii agricoli români să înfiinţeze un fond mutual, prin care să facă faţă pierderilor economice provocate de boli ale animalelor, ale plantelor sau incidente de mediu, cum ar fi seceta sau inundaţiile.

  Administrarea Fondului se va realiza prin Agenţia pentru Administrarea Fondului Naţional Mutual Agricol, care se va înfiinţa ca instituţie publică, autonomă, cu personalitate juridică în coordonarea MADR şi care va fi finanţată din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii. Din acest sistem naţional mutual agricol ar urma să facă parte fermierii activi, Agenţia nou înfiinţată, Comisia Naţională pentru Monitorizarea Riscurilor din Agricultură – organism colegial interinstituţional, fără personalitate juridică, pe lângă MADR – şi comisiile judeţene pentru constatarea pagubelor, pe lângă instituţia Prefectului, ce au ca scop certificarea producerii evenimentelor, arealul şi pagubele.

   Compensaţiile se vor acorda pentru pierderi economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, boli ale animalelor, organisme dăunătoare plantelor sau de un incident de mediu, inclusiv prin contribuţii financiare în baza Regulamentului 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013.calamitate 1

În ultimii ani, seceta a produs pagube mari în Dolj

  În 2015, în luna septembrie, 52 de localităţi doljene au transmis Instituţiei Prefectului – judeţul Dolj raportări privind pagube produse de secetă la culturile agricole, plantaţii, păşuni şi fâneţe. Suprafaţa afectată de secetă era, la acea dată, de 44.700 ha, mai mică decât cea raportată în prezent. La porumb erau declarate calamitate 18.200 ha, la floarea-soarelui, peste 22.000 ha şi diferenţa era la segmentul de legume şi alte culturi. În 2016, procesele-verbale întocmite la nivel local, referitoare la culturile calamitate de secetă, au fost verificate tot de o comisie multidisciplinară în coordonarea prefectului. Peste 14.475 ha cultivate cu porumb au fost afectate. Dar, cea mai mare pierdere a fost la floarea-soarelui. Aici, 16.932 ha au fost compromise de secetă în proporţie de 38-70%.

  Aşadar, cu atât mai mult se impune constituirea unui astfel de Fond mutual. Numai că unii fermieri nu sunt de acord ca statul să fie cel care va gestiona banii. În următorii şapte ani, România are la dispoziţie aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, bani alocaţi prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.calamitate 2

Despăgubirile, prea mici

  Tot anul trecut, în şedinţa extraordinară de Guvern din data de 23 octombrie, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie – septembrie 2015. În acest sens, MADR a transmis notificările oficiale privind aprobarea schemei de ajutor de stat către Comisia Europeană. Se estima atunci că beneficiari vor fi circa 173.500 producători agricoli, dintre care 165.100 persoane fizice şi 8.400 persoane juridice. Valoarea totală a despăgubirilor era de maximum 640 milioane lei. O sumă cu mult inferioară nivelului real al pierderilor din agricultura noastră. Tot la acea vreme, Doljul invoca în baza proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor o suprafaţă calamitată de 69.879,97 ha şi un valoarea estimată a pierderii de venit de 122.620.312 lei.

  Aşadar, o cincime din plafonul naţional prognozat ar fi trebui să revină Doljului. „Potrivit Regulamentului European, fermierii trebuie să aibă terenul asigurat pentru minim un risc. Noi încercăm să obţinem o derogare, dar dacă nu vom reuşi, atunci fermieri ar trebui să aibă încheiată o asigurare, nu neapărat pentru secetă. Dacă este asigurat va primi 80% din valoarea pe care o stabileşte fiecare stat membru în funcţie de posibilităţi, iar dacă nu are această asigurare va primi jumătate din valoarea pe care o stabilim la hectar”, mai preciza, în toamna trecută, ministrul Agriculturii.calamitate 3

Bani privaţi gestionaţi de stat!

  Contactat telefonic de noi, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ne-a declarat că “atât timp cât proprietatea privată este gestionată de stat, să o facă ministerul Agriculturii cum crede de cuviinţă. I-am spus ministrului Achim Irimescu că un astfel de Fond mutual se va face când o să-mi înnegrească mie părul. Păi, dacă sunt bani privaţi, noi trebuie să-i gestionăm! Noi, fermierii! Este o vorbă în zona Moldovei: Du-te în sat şi dă de veste, vino acasă şi fă cum poţi! Eu am propus să mă implic în organizarea şi punerea bazelor funcţionării acestui Fond, urmând să mă retrag imediat. Însă, pentru mine este un subiect închis. Nu se va face deloc aşa ceva”.