Tratamentul fără interferon, prescris de medici din nouă centre, inclusiv Craiova

0
166

Începând din această lună, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va deconta o terapie nouă pentru pacienții bolnavi de hepatită C, tratamentul fără interferon, urmând ca plata efectivă să se facă numai în cazurile la care se obține rezultat medical. Prescrierea tratamentului şi monitorizarea pacientului se vor face de medici de specialitate din nouă centre: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara, Oradea.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a semnat contractul cost-volum-rezultat pentru tratamentul fără interferon al hepatitei cronice virale C şi cirozei hepatice C, în baza căruia vor beneficia de tratament pacienţii cu stadiul de fibroză F4, comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătăţii urmând a elabora criteriile de includere în tratamentul fără interferon.

Potrivit CNAS, medicamentele vor putea fi prescrise pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de includere în tratament în baza aprobării emise de Comisia de experţi pentru afecţiuni hepatice de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. „În termen de maximum 10 zile lucrătoare, semnatarul contractului va comunica CNAS lista laboratoarelor care vor efectua gratuit investigaţiile necesare a fi depuse la dosarul de aprobare a tratamentului fără interferon. CNAS va posta pe site lista acestor laboratoare. Dosarul întocmit în vederea aprobării va fi depus la casa de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală medicul de specialitate (prescriptor/curant)”, precizează CNAS.

5.000 de pacienţi eligibili

Dosarul pacientului va conţine în mod obligatoriu o serie de documente care se regăsesc pe site-ul www.cnas.ro, la secţiunea informaţii pentru asiguraţi – medicamente – tratament fără interferon.  Tot la această secţiune, pe site-ul CNAS a fost publicat un document adresat pacienţilor cu informaţii utile privind modul de administrare a tratamentului fără interferon, precum şi alte informaţii privind investigaţiile necesare includerii în tratament.

Din primele estimări, pe liste există 5.000 de pacienți eligibili, însă potrivit CNAS vor fi trataţi toți bolnavii care fac obiectul criteriilor medicale. Aceştia vor fi investigați în centrele universitare, iar tratamentul va fi administrat acasă. Terapia fără interferon reprezintă o speranţă pentru bolnavii care nu au nicio altă alternativă în acest moment pentru că suferă de ciroză, gradul de fibroză F4 şi F3. Tratamentul, unul nou, diferit de dubla terapie cu interferon, nu se poate cumpăra individual de către pacient, iar programul susținut de Casă se va derula pe durata a cel puţin un an de zile.

Netratată, hepatita provoacă decesul pacientului

România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa. Practic, unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. Acest lucru ar însemna circa 600 de mii de persoane infectate cu virus C în sânge, dar 85% au infecție activă, restul și-au eradicat virusul prin propriile lor mijloace imunitare. Dubla terapie, cea cu interferon, durează 48 de săptămâni, iar cea fără interferon – 12 săptămâni. Pacientul care va intra în noua terapie va trebui să țină cont să respecte întocmai schema de tratament. El va lua două pastile pe zi timp de 12 săptămâni. Are foarte puține reacții adverse, în special renale. România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.

Într-un studiu internaţional de prevalenţă şi estimare a nivelului de infecţie cu virusuri hepatitice B şi C, situaţia estimată pentru România la nivelul anului 2013 arată că un număr de 1.016.800 persoane ar fi infectate cu virus hepatitic B şi 635.500 de persoane ar putea fi infectate cu virus hepatitic C.

În ceea ce priveşte cauzele, acestea sunt multiple. Hepatita este asociată cu consumul de alcool, efectele secundare ale unor medicamente sau toxine. Acestea pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală. Netratate, hepatitele virale se cronicizează şi duc la afecţiuni grave, precum ciroza şi cancerul hepatic.

Anul trecut, Adunarea generală a OMS a adoptat o rezoluţie prin care se recunoaşte faptul că hepatita C şi hepatita B au devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.