Un anunţ… pripit!

0
215

Că deseori, dacă nu chiar de fiecare dată, graba strică… treaba, cum se spune în popor, o ştiam. Nu numai noi. Şi de bună seamă şi liderul Renew Europe, Dacian Cioloş, care s-a grăbit să anunţe suspendarea PNRR-ului Ungariei, de către Comisia Europeană. Pe Twitter, co-preşedintele USR-Plus, a decretat sec, fără vorbe de prisos: „Comisia suspendă aprobarea planului de redresare al lui Orban. Bun”. Dacian Cioloş nu omite să reamintească faptul că grupul al cărui lider este, Renew Europe, a întreprins acest demers, insolit, care complică multe lucruri şi crează o breşă în unitatea statelor membre în UE. Grupul Renew Europe cuprinde toţi europarlamentarii francezi din LREM, partidul prezidenţial al lui Emmanuel Macron. În schimb, Dacian Cioloş este un eruodeputat român, în Parlamentul European, şi prin iniţiativele sale –proprii sau însuşite- care produc nervozitate la Budapesta, antrenează volens-nolens şi… Bucureştiul. Marius Tudor, consilier în PE, susţine pe bună dreptate că informaţia lui Dacian Cioloş este… falsă. O minciună cam fără noimă, într-un context învolburat. Cotidianul francez „Le Monde” a titrat aşa: „La commission europenee menace la Hongrie d’une procedure d’infraction si elle nerevient pas sur sa loi „homophobe””. Apropiat, dacă nu chiar identic, a titrat şi „Le Figaro”: „Droits LGBT: L’UE menace Budapest d’une procedure d’infraction”. Deci, drepturile LGBT: UE ameninţă Budapesta cu o procedură de infrigement. Şi ştirea inserează în corpul ei faptul că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ameninţat miercuri 7 iulie a.c. cu lansarea unei proceduri de infrigement asupra Ungariei dacă nu se revine asupra legii împotriva promovării homosexualităţii în rândul minorilor, acuzată de discriminarea persoanelor LGBT care ar urma să intre în vigoare joi 8 iulie a.c.. Ursula von der Leyen a calificat din nou „o ruşine” această lege, ce interzice propagarea homosexualităţii în rândul minorilor. Mai departe: UE ameninţă cu sesizarea Curţii de Justiţie a UE şi cu sancţiuni financiare. Încă de la mijlocul lunii iunie, Comisia Europeană a trimis un mesaj clar autorităţilor ungare, exprimându-şi „preocuparea juridică” asupra textului adoptat la 15 iunie care suscită indignarea liderilor europeni. Fermă, Ursula von der Leyen a avertizat că se va face uz de prerogativele pe care statele membre le au în privinţa respectării dreptului european. Ungaria urmează să primească prin PNRR, până la 7,2 miliarde euro. În scrisoarea adresată Comisiei Europene despre Ungaria, eurodeputatul Dacian Cioloş arăta că frauda în această ţară este endemică şi sistemică (citând CE) amintind că în 2020 serviciile Comisiei Europene au evaluat că sistemul anticorupţie din Ungaria este inadecvat. Guvernul de la Budapesta nu recunoaşte jurisdicţia EPPO. Cu toate acestea, între ceea ce a anunţat, pe Twitter, Dacian Cioloş şi ceea ce afirmă Ursula von der Leyen este o distanţă mai mult decât permisă, ca să spunem aşa. De ce s-a hazardat eurodeputatul Dacian Cioloş, dând un verdict categoric, în privinţa PNRR pentru Ungaria, nu ştim. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a şi afirmat că nu este de acord cu declaraţia lui Dacian Cioloş referitoare la PNRR-ul din Ungaria, precizând că “nici o factură politică nu rămâne neplătită”. Chiar săptămâna aceasta Parlamentul European care a dezbătut şi va vota astăzi 8 iulie a.c. o rezoluţie prin care atrage atenţia Ungariei cu privire la drepturile comunităţii LGBT, considerând că legea adoptată recent, care defineşte familia tradiţională ca fiind formată dintre un bărbat şi o femeie, mamă şi tată, este discriminatorie, limitând drepturile presoanele transgender să adopte copii, este discriminatorie. Susţinută de Polonia, al cărui ministru al Educaţiei, Przemysaw Czarnek, a calificat „o insultă la morala publică”, „noua valoare europeană”, dar contestată de 17 ţări din cele 27 între care Franţa, Germania şi Olanda, al cărui premier Mark Rutte a estimat că „Ungaria nu mai are ce căuta în UE”, Ungaria este o „ţară problemă”. Şi inclusiv Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei, în materie constituţională, vede o „posibilă discriminare” în noul cadru legal din Ungaria, unde sunt permise adopţiile numai în cazul cuplurilor heterosexuale căsătorite şi nu recunoaşte identitatea persoanelor transgender. Mai mult, Comisia de la Veneţia scrie că reforma constituţională intrată în vigoare în Ungaria în decembrie „nu trebuie folosită ca ocazie pentru a deroga de la legile existente asupra protecţiei persoanelor care nu sunt heterosexuale sau pentru a revizui aceste legi în sens contrariu”. Comisia de la Veneţia recomandă Budapestei „să stabilească criterii clare care să limiteze noua putere discreţionară a ministrului” şi să garanteze principiul nediscriminării, adică să nu limiteze adopţiile pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen. Ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, aşteptată să participe în Parlamentul European la o dezbatere pe tema recentei legi ungare împotriva promovării homosexualităţii în şcoli a declarat că „remarcile crude, antidemocratice”, făcute de liderii unor state membre ale UE împotriva acestei legi „au trecut linia roşie”. Tot ce ştiam despre iubire, ca pasiune, suferinţă, deci nefericire, se cam destramă. Chiar dacă, de la Tristan şi Isolda încoace, cultura europeană a creat modele erotice, cu înălţimi literare.