De la fake news la infocalipsă, o întâlnire incitantă cu expertul Alina Bârgăoanu

0
185

„Politică. Diplomaţie. Cultură”, eveniment cultural de amploare care este promovat anual de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, a debutat, ieri, propunând, şi de această dată, o paletă diversă de acţiuni, cele mai multe extrem de interesante prin prisma subiectelor abordate şi prin notorietatea invitaţilor acestei ediţii. În programul bogat al manifestărilor, şi-a făcut loc şi o dezabatere cu un subiect incitant, despre care se vorbeşte intens în ultima vreme: fake news-urile şi mediul online. Discuţiile s-ar purtat sub titlul „Uniunea Europeană şi SUA, ofensivă împotriva fake news”, au fost organizate de cotidianul „Cuvântul Libertăţii”, în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti şi Secţia de Jurnalism a Facultăţii de Litere din Craiova, şi au avut în centru doi specialişti de calibru – expertul la UE al României, profesorul Alina Bârgăoanu şi Iulian Fota, la rândul lui expert pe probleme de securitate naţională. Discuţiile pe tema realităţii digitale pe care o trăim au fost întregite şi de perspectiva psihologică, oferită de psihologul craiovean, Mihail Jianu.

Cea mai avizată voce în privinţa fenomenului fake news (ştiri false, în traducere), Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti, a fost prezentă, ieri, la Craiova, unde le-a vorbit elevilor – în sală s-a aflat un public extrem de numeros, format din elevi şi studenţi la jurnalism – despre fake news şi dezinformarea în mediu online.

După un studiu asupra fenomenului de peste 15 ani, expertul Alina Bârgăoanu a ajuns la concluzia că oamenirea actuală se află în plină revoluţie digitală, viaţa noastră fiind extrem de digitalizată, dar, „ca orice lucru de pe această planetă, revoluţia digitală are şi o parte întunecată: cea legată de dezinformare”.

Alina Bârgăoanu, care este unul dintre cei 39 de experţi ai UE, desemnaţi să studieze şi să combată acest fenomen, a precizat că şi raportul UE, publicat în urmă cu o lună, are ca temă centrală această constatare, asta după ce, iniţial, se punea problema să se refere la ştiri şi jurnalism: „În urma discuţiilor foarte intense, am reuşit, împreună cu două colege, să schimbăm focus-ul acestei discuţii şi să atragem atenţia asupra faptului că nu vorbim despre ştiri, nu vorbim despre fake, ci despre un amplu fenomen de dezinformare, care îşi are originea în online, în mediul digital. În care, evident, şi media convenţionale încep să joace un rol. Jurnalismul cred că este, mai degrabă, o victimă a acestui fenomen de dezinformare”.

„Dezinformarea online, un fenomen mult mai amplu”

Studiind intens problematica, Alina Bârgăoanu este convinsă că fenomenul de dezinformare online este mult mai amplu decât cel de fake news şi a arătat şi de ce. „În principiu, consumul de TV este destul de clar, are nişte limite jurnalistice. Pe online, lucrurile curg în continuu, adică nu avem emisiune care să fie delimitate în funcţie de genul jurnalistic – sport, meteo, informaţii, entertaiment. Pe online, toate aceste lucruri curg în continuu şi foarte amestecate: informaţii publice, informaţii private, de natură profesională, poze, o prietenă a născut, aflăm despre o posibilitate de angajare, o informaţie din zona politică, facem şi o rezervare online, mai suntem confruntaţi şi cu publicitate. Este un flux foarte amestecat care curge, cum spuneam, în continuu, ceea ce la TV nu este aşa. Pe facebook, în două minute cât ai băut un pahar de apă, s-a schimbat configuraţia news feed-urilor”.

„Amprenta digitală rămâne documentată toată viaţa”

Prin comportamentul pe care îl avem pe facebook sau pe alte reţele sociale, noi amplificăm şi mai mult acest conţinutul digital, susţine expertul UE, care a recomandat, prin urmare, elevilor să utilizeze cu responsabilitate tot ce înseamnă mediu online. „Când ne uităm acasă la o emisiune de ştiri, comentăm cu părinţii, cu familia. Avem un fel de feedback, ne indignăm şi vorbim singuri cu televizorul, dar acest feedback imediat nu este înregistrat, se pierde. Televiziunea are nişte modalităţi de a aproxima acest feedback, există telefonul telespectatorului, poţi să trimiţi scrisori către redacţie, se fac «focus grupuri» ca să se vadă care a fost impresia despre respectiva televiziune. Dar, atunci când consumăm conţinutul digital, toate reacţiile noastre sunt documentate. Fiecare like, comentariu, share pe care le face rămân documentate pe platformă şi constituie ceea ce se numeşte amprenta digitală, care rămâne pentru tot restul vieţii. Deci, mare atenţie ce faceţi acolo!”.

„Suntem la mâna algoritmilor”

Pornind de la modul cum funcţionează reţelele sociale, care au în spate nişte algoritmi ce nu ne pot citi creierul şi, din acest motiv, interpretează eronat acţiunile din mediu digital, cercetătorul român este de părere că oamenii sunt, de fapt, la mâna acestor algoritmi. „Sunt cercetări care arată că, de multe ori, noi distruim o dezinformare, din cauză că nu suntem de acord cu o anumită ştire. Şi dăm share cu ideea că ne idignăm şi vrem să arătăm că nu suntem de acord, numai că algoritmii din spate nu stau să judece creierul nostru. Ei văd share-ul ca un soi de engagement şi, în continuare, îl promovează şi mai mult. Deci algoritmii care sunt în spatele reţelelor sociale nu fac distincţia dintre adevărat şi fals, ci iau orice semn de interes ca un soi de engagement şi promovează şi mai tare conţinutul. Nici măcar nu mai suntem la mâna oamenilor, ci a algoritmilor. (…). Eu, în ultimul timp, nu mai folosesc termenul de fake news, nici măcar cel de dezinformare digitală, ci atrag atenţia că avem de-a face cu un conţinut digital, care este algoritmic, de cele mai multe ori generat de computer, deci non-human”.

Infocalipsa, următoarea etapă a digitalizării societăţii

Alina Bârgăoanu a vorbit şi despre o treaptă superioară a dezinformării – „infocalipsa”, care a apărut ca urmare a faptului că tehnologiile evoluează foarte mult, existând aplicaţii care realizează fake voice sau pentru a face fake video, ba chiar şi o modalitate de implantare a nişte „fake memories”, care se află, deocamdată, în cercetare şi care ar fi capabilă să trateze depresia prin infiltrarea de amintiri plăcute. „Evident, are şi o parte întunecată, poţi să implantezi o fake memory că a făcut o crimă, iar respectivul ajunge şi chiar mărturiseşte asta. Deci tehnologiile au evoluat extraordinar de mult”, a spus Alina Bârgăoanu. „Conţinutul digital mizează foarte mult pe emoţiile noastre viscerale, simţim că ne ia ceva din stomac când vedem o imagine cu un copil care este înecat pe nu ştiu ce plajă şi începem să luăm măsuri. Şi atunci eu ţin foarte mult la această idee de a ne dezvolta competenţa emoţională”, a spus expertul UE. „Nu ne putem apăra de mediul online şi cred că ar fi o prostie dacă am încerca asta. Cred că trebuie să vedem cum putem să gestionăm schimbările interesante care au loc în societate, pe care le putem valorifica. Încurajez îndeosebi tinerii să valorifice noile meserii pe care le produce revoluţia digitală, absolut fascinante, cum ar fi creative writer for robots. Cum putem să echipăm noi roboţii cu cât mai multe conversaţii, astfel încât conversaţia pe care o vor purta ei cu oamenii să pară cât mai autentică. Este meseria care mie îmi place foarte mult”, a mărturisit expertul pe fake news şi mediu online al României la UE.

Informaţia ca armă, în viziunea expertului Iulian Fota

Conf. dr. Iulian Fota, profesor la Academia Naţională de Informaţii, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, a vorbit despre „informaţia ca armă”, care este preferată, de fiecare dată, războiului clasic armat. „După o perioadă lungă de pace, unele ţări au început din nou informaţia ca armă, inclusiv să o folosească împotrivă noastră. Pe de altă parte, tehnologia multiplică capacitatea de distrugere a informaţiei, a minciunii. Una era când se răspândea minciuna prin intermediul cărţilor, ulterior prin televiziunea. Am creat reguli pentru mass media clasică, scrisă, astăzi, cu social media suntem într-o perioadă în care lipsa de reguli este atât de mare şi performantă, încât ne obligă să ne aplecăm asupra acestui aspect”. Îndrăgostiţi de conceptele acestea noi, uităm că, de fapt, suntem obişnuiţi cu propaganda şi dezinformarea, de ani de zile, este de părere Iulian Fota. „Cei care folosesc informaţia ca armă îşi propun, în primul rând, demoralizarea unui popor, apoi dezorientarea clasei politice şi dezagregarea sistemului de securitate naţională”, a mai spus expertul pe probleme de securitate, Iulian Fota.