Greşelile premierului Erdogan

0
51
Recep Tayyip Erdogan

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost ovaţionat, ieri dimineaţă, de simpatizanţii sîăi, la întoarcereaîn Turcia, după un turneu de trei zile în Maghreb. În faţa câtorva mii de militanţi AKP, omul forte al Turciei a cerut oprirea „imediată” a protestelor, care reclamă demisia sa, după opt zile, denunţând „anarhiştii” şi „extremiştii” care se manifestă în stradă, în principalele oraşe. „Fac apel la încetarea imediată a protestelor, care şi-au pierdut caracterul democratic, derapând în vandalisme”, a spus el mulţimii, care agita drapele turce şi scanda „Noi suntem gata să murim pentru tine Tayyip”. Urcat într-un autobuz, flancat de soţia sa şi o bună parte din membrii guvernului, Recep Tayyip Erdogan a dat asigurări că n-a fost „stăpânul, ci slujitorul” Turciei, mulţumind partizanilor săi pentru reţinerea probată de la începutul crizei. „Aţi rămas calmi, responsabili şi aveţi bun simţ”, a mai spus el. Apărătorii lui Erdogan, până acum discreţi, au fost lăudaţi repetat de acesta, excesiv de convins de sprijinul unei mari părţi a populaţie, reiterând că partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) a obţinut 50% din sufragii la legislativele din 2011. Cu această primă mobilzare masivă în favoarea guvernului, criza basculează într-o confruntare între partizanii şi adversarii lui Erdogan. Fiindcă în momentul în care era aşteptat la aeroportul din Istanbul, zeci de mii de protestatari erau adunaţi în Piaţa Taksim, la circa 20 de km distanţă, unde scandau „Tayyip demisionează”. Mii de persoane s-au strâns şi în capitala Ankara. Câteva ore mai devreme, premierul turc repetase la Tunis refuzul de a ceda protestatarilor, excluzând revenirea asupra proiectului de amenajare a parcului Gezi, aflată la originea frondei. „Vom duce proiectul la final. (…) Nu vom permite unei minorităţi să dicteze legea majorităţii”. Cum deja a mai făcut-o, a denunţat prezenţa extremiştilor, unii implicaţi în terorism, printre protestatari. Aluzie la grupul turc de extremă-stângă, DHKP-C (partid/ front revoluţionar de eliberare a poporului), care a revendicat în februarie un atentat contra ambasadei SUA. Ţară care a denunţat „retorica inutilă”, cum a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, ce „nu contribuie la calmarea situaţiei”. O democraţie supravegheată cu poliţia, inclusiv cea politică, unde delictul de opinie duce direct la închisoare, nu prea e… democraţie. În orice caz, un deficit de democraţie cu siguranţă este. Intransigenţa şefului guvernului alimentează furia protestatarilor, care denunţă deriva sa autoritară şi dorinţa de a islamiza societatea turcă. Semnele tensiunii care creşte sunt incidentele din ultimele zile, în Rize, pe malul Mării Negre (nord-est), între contestatarii şi partizanii AKP. Şapte străini „implicaţi în tulburări” au fost arestaţi, a indicat joi şeful guvernului, fără a da alte detalii. Ministrul de Interne, Muammer Guler, a indicat mai târziu că două din cele şapte persoane – 2 francezi, 2 iranieni, un grec, un german şi un american – au eliberaţi. La Adana, în sudul ţării, un poliţist a murit din cauza rănilor în urma căderii de pe un pod, în timpul manifestărilor, a anunţat canalul de televiziune privat NTV. Este primul deces în rândul poliţiştilor după debutul contestaţiilor. Se vorbeşte de 3 morţi, 4.355 de persoane rănite, din care 47 foarte grav, a declarat joi sindicatul medicilor turci. Ultimul bilanţ oficial vorbea de doar peste 300 de răniţi. Parisul şi Berlinul au denunţat din nou brutalitatea represiunii poliţieneşti. „Nici o democraţie nu se poate construi prin represiune”, a declarat ministrul francez delegat pentru Afaceri Europene, Thierry Repentin. Turcia şi-a triplat PIB-ul per capita în ultimii zece ani, ceea ce spune mult despre dinamismul mediului economic şi despre interesul şi încrederea investitorilor în economia turcă. Este a 18-a economie a lumii ca PIB. Acesta era tabloul până acum câteva zile. Recunoscută ca o economie cu potenţial foarte ridicat şi o creştere economică ce ar fi trebuit să depăşească 5% pe termen mediu, această ţară, cu 74,6 milioane consumatori şi un PIB pe cap de locuitor estimat la 11.489 dolari în acest an, are probleme prin intransigenţa şefului său de guvern şi deja Bursa din Istanbul dă semne de perturbare economică.