După pierderea Crimeei, absorbită de Rusia, Ucraina se confruntă, mai nou, cu ameninţarea secesiunii Estului rusofon, unde pro-ruşii au proclamat deja „o republică populară suverană” – Doneţk – reclamând alipirea la Rusia. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, într-o discuţie, la Paris, ieri, cu preşedintele francez, Francois Hollande, a considerat mai mult decât îngrijorătoare desfăşurarea masivă a trupelor ruseşti de-a lungul frontierei ucrainiene. SUA au cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, încetarea „destabilizării Ucrainei”, acuzând Moscova de orchestrarea manifestaţiilor pro-ruse în Estul ucrainian, propunând totodată o reuniune cvadripartită (SUA, Rusia, Ucraina, UE) în următoarele zece zile. Washingtonul ameninţă Moscova cu noi sancţiuni economice „în caz de derapaj”, potrivit Casei Albe, şi a deplasat spre Marea Neagră un distrugător-lansator de rachete. Luni, John Karrry şi Serghei Lavrov au discutat despre posibilitatea unei reuniuni în formatul cvadripartit în vederea reglării crizei, potrivit Departamentului de Stat. Tensiunile s-au agravat după ce, duminică, manifestanţii pro-ruşi au ocupat clădiri oficiale din mai multe oraşe din Estul ucrainian, arborând drapelul rus în locul celui ucrainian. Au fost ocupate inclusiv clădiri ale Serviciului de Securitate (SBU). Baricadele instalate în sediile administrative de separatişti şi decizia organizării unui referendum privind suveranitatea regională, înainte de 11 mai, sunt considerate a fi parte a unui scenariu scris de Federaţia Rusă cu scopul dezmembrării Ucrainei, a spus premierul Arseni Iatseniuk, în cadrul unei reuniuni de urgenţă a guvernului de la Kiev. Preşedintele interimar, Olexandre Turcinov, a acuzat separatiştii că lucrează „cu serviciile secrete ruse” pentru „repetarea scenariului din Crimeea”. Rusia, prin vocea ministerului de Externe, a cerut „încetarea acuzelor”, reafirmând poziţia sa, potrivit căreia doar „federalizarea” poate asigura „interesele tuturor regiunilor ţării”. Alegerile prezidenţiale anticipate, prevăzute la 25 mai, în care favoriţi sunt pro-europenii, într-o ţară cu 46 milioane de locuitori, sunt ameninţate cu torpilarea prin solicitările de referendum privind federalizarea, autonomia şi alipirea la Rusia. În acelaşi timp, Ucraina se confruntă cu o profundă criză economică, depinzând acum de acordul de principiu convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Creşterea cu 80% a preţului gazului rusesc livrat, anunţată săptămâna trecută, a obligat Kievul să denunţe această „presiune politică”. Şi astăzi, la Bruxelles, o delegaţie ucrainiană condusă de ministrul Energiei, Iuri Prodan, urmează să discute cu liderii europeni asupra altor posibilităţi de furnizare a energiei Ucrainei.
