EDITORIAL / CIO: O decizie fără precedent!

0
154

Anunţul, o premieră în istoria mişcării olimpice, a fost făcut marţi seara, de însuşi preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional (CIO), germanul Thomas Bach, care a denunţat existenţa unei „manipulări” a sistemului antidopaj la Jocurile Olimpice de la Soci, din 2014. Enumerate pe rând au fost sancţiunile împotriva unor medaliaţi – 11 din 33 au fost deposedaţi de titluri – şi oficiali ruşi, aceştia din urmă acuzaţi de „supervizarea” unui program delictual, în cursul căruia eşantioane de urină au fost inversate, pentru a nu fi depistate pozitiv la control. Ministrul sportului, în acel moment Vitaly Mutko, a fost exclus pe viaţă din mişcarea olimpică, deşi între timp a  devenit vicepremier, fiind implicat în organizarea Campionatului Mondial de fotbal de anul viitor, organizat de Rusia. Comitetul Olimpic Rus a fost suspendat, ca şi reprezentatul său, Alexandre Jukov, la CIO. În plus, Moscova trebuie să verse 15 milioane euro, cheltuielile legate de finanţarea investigaţiilor Autorităţii Independente de Control. Pentru că se consideră că a trişat, Rusia nu va fi prezentă la Jocurile Olimpice de iarnă, organizate la Pyeongchang (Coreea de Sud) între 9 şi 25 februarie 2018. Sportivii ruşi, după investigaţii suplimentare, premergătoare competiţiei, ar putea concura, totuşi, cu titlu individual, fără drapel, şi fără imn naţional. Drapelul rus nu va fi ridicat la Pyeongchang. Punând punct „unui episod deplorabil” cum l-a enunţat Thomas Bach, acesta a mai spus că deciziile luate s-au bazat pe probe „imparţiale şi obiective”. Ceea ce rămâne discutabil. O nouă ceremonie de înmânare a medaliilor este anunţată a fi organizată la Pyeongchang, cu titlul Jocurilor Olimpice de la Soci, şi astfel Rusia va ceda primul loc în clasamentul medaliilor, Norvegiei. O paranteză: scandalul a eclozat acum 3 ani, când atleta Iulia Stepanova şi soţul ei Vitaly Stepanov, fost membru al Agenţiei de luptă împotriva dopajului, într-un interviu la canalul german de televiziune ARD, au denunţat existenţa unui sistem instituţionalizat de dopaj în Rusia. A fost primul semnal. Neluat în seamă. În schimb, fostul director al laboratorului din Moscova, Grigori Rotcenkov, refugiat în SUA, în temeiul unui program de protecţie a martorilor, a spus lucruri mult mai grave – oferind corespondenţa sa electronică – aflându-se la originea scandalului. Acum un an, după publicarea versiunii finale a raportului canadianului Richard McLaren – comandat de Agenţia Mondială Antidoping (AMA) – CIO a format două echipe, una condusă de elveţianul Denis Oswald, fost sportiv, şi alta condusă de Samuel Schmidt, fost membru al consiliului federal din Elveţia, ambele cu rezultate totalmente nefaste, pentru prestigiul sportului rusesc. Raportul McLaren recomanda interdicţia totală a participării Rusiei la Jocurile Olimpice, cum dorea şi Comitetul Internaţional Paralimpic, înaintea Jocurilor Olimpice de la Rio, contrar CIO. La mijlocul lunii noiembrie a.c., decizia Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA), de a menţine suspendarea Agenţiei Ruse Antidoping (Rusada), anunţa într-un fel ceea ce s-a şi întâmplat. Deşi marţi la Laussane, o delegaţie rusă, cuprinzând-o pe Evghenia Medvedeva (18 ani), favorită la proba de patinaj artistic feminin şi reprezentantă a sportivilor inocenţi, dar şi Vitaly Smirnov (82 de ani), membru onorific al CIO, a încercat până în ultimul moment să convingă Comitetul Executiv al CIO de injusteţea sancţiunilor instituite. Fiindcă tabloul sancţiunilor, care vizează de patru ani Rusia în domeniul economic, dar şi anumite persoane, s-a completat acum cu drasticele măsuri CIO. Vladimir Putin consideră decizia CIO drept un complot împotriva ţării sale. Peste numai 4 luni, mai exact pe 18 martie 2018, sunt prevăzute alegeri prezidenţiale, în care va solicita un nou mandat. Tot „scandalul” ar fi menit să-l împiedice în câştigarea alegerilor, ceea ce este puţin probabil. La nivelul mişcării olimpice internaţionale, Rusia este un actor important, în special la nivelul sporturilor de iarnă. Anunţul suspendării ei face destul rău CIO – după anumite păreri -, dar şi numeroaselor federaţii internaţionale, cu sediul la Laussane, alimentate de sponsori ruşi. Paradoxal, preşedintele rus, Vladimir Putin, este unul de şefi de stat apropiaţi de Thomas Bach, care l-a şi felicitat pentru alegerea sa, la un summit olimpic, în 2013. El însuşi a cunoscut boicotarea Jocurilor Olimpice de la Moscova, în 1980, unde nu a putut să-şi apere titlul de campion olimpic la scrimă şi speră acum că Vladimir Putin nu va răspunde prin forţă. Ieri însă, la prânz, un purtător de cuvânt al CIO nu a exclus ca sportivii ruşi să poată defila sub culorile lor naţionale la ceremonia de încheire a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pyeongchang, dacă sunt îndeplinite criteriile instituite de sportivii ruşi, inclusiv de Comitetul Olimpic Rus. Între timp, televiziunea rusă a anunţat că nu va transmite, în semn de protest, desfăşurarea Jocurilor Olimpice de iarnă, decizie la care ar putea reveni. Să mai spunem că 22 de sportivi ruşi medaliaţi la Jocurile Olimpice de la Soci, descalificaţi pentru dopaj de CIO, au făcut apel la Tribunal Arbitrar al Sportului (TAS) şi printre aceştia nume mari ale sporturilor de iarnă, Alexander Lengkov, campion olimpic la ski fond, 50 km, şi Alexander Zubkov, dublu medaliat cu aur, la probele de bob – 2 şi 4 persoane.