Competiţia deja deplin tensionată, care i-a epuizat inclusiv pe americani, atinge astăzi linia finală. Sondajele de opinie sunt lejer în favoarea lui Hillary Clinton, dar ecartul faţă de contracandidatul său, Donald Trump, stă blocat în marja de eroare. Şi potrivit unor măsurători sociologice, publicate de New York Times, 82% din electori sunt dezgustaţi de această bătălie teribilă pentru Casa Albă, care durează de multe zile. Doar 13% dintre intervievaţi s-au arătat entuziasmaţi. Şi cauza sau efectul este impopularitatea candidaţilor, una care bate recordul: 60% pentru Trump, 52% pentru Clinton. Dintre republicani 41% cred că Donald Trump nu a fost o bună desemnare. Participarea la votul anticipat, în 38 din cele 50 de state, este echivalentă sau superioară nivelului din 2012. Lucrurile stau cam aşa: Donald Trump este considerat inprevizibil, iar Hillary Clinton mai raţională, aceasta contând pe votul femeilor, tinerilor, afro-americanilor şi populaţiei latino. I se reproşează şi ei destule lucruri. La Reno, în Nevada, sâmbătă, Donald Trump a fost evacuat de personalul Secret Service, dar ameninţarea s-a dovedit a fi falsă. Ultimele zile au fost încărcate la maximum. Candidatul republican a parcurs Virginia, Michigan, Pensylvania, Florida, Carolina de Nord, New Hampshire, în timp ce adversara sa a ţinut mitinguri la Ohio, New Hampshire, Michigan, Pensylvania, Carolina de Nord, Florida. Familiile Clinton şi Obama vor apărea, astă-seară, împreună, într-un mega-miting final la Philadelphia. De altfel, Hillary Clinton are un final de campanie abordat într-o notă pozitivă, după ce a reiterat până la saturaţie că adversarul său este inapt pentru a ocupa Biroul Oval. L-a avut ca avocat pe Barack Obama, acesta făcând campanie susţinută, alături de fostul său secretar de stat. Donald Trump, beneficiarul anunţului FBI, pe redeschiderea anchetei asupra emailurilor lui Hillary Clinton, a resimţit o relansare în sondaje, neîncetând să afirme că alegerea adversarei sale, ca preşedinte, va declanşa o criză consituţională fără precedent. Hillary Clinton nu face obiectul unei urmăriri penale în acest moment, şi o ambiguitate constituţională planează asupra posibilităţii declanşării unei proceduri de demitere pentru fapte comise înainte de a fi aleasă. Tabăra republicană nu a încetat să descurajeze participarea alegătorilor democraţi. În Carolina de Nord, justiţia a invalidat o lege calificată „atac chirurgical”, contra participării afro-americanilor. Suporterii lui Trump supraveghează votul în cartierele urbane unde trăiesc minorităţile. La Philadelphia unde jumătate de populaţie este de culoare, pastorii şi-au înrolat enoriaşi pentru a contra eventualele intimidări. Despre Barack Obama, presa americană menţionează că s-a aflat în prima linie a ultimelor zile de campanie electorală, denunţând aceste manevre non-democratice şi stimulând votul negrilor. Campania complet nebună, se spune, nu mai răspunde la nici o cerinţă politică, ideologică sau partizană. Lucrurile stau cam aşa: în pofida huiduielilor mass-mediei, a predicţilor experţilor şi contrazicând o masă de sondaje viciate, candidatul dreptei s-a apropiat mult, foarte mult de candidatul stângii, până acolo încât cursa este extrem de strânsă, umăr la umăr, cum se spune, şi bătălia este pentru fiecare stat în parte, pentru că dacă ţi-ai depăşit teoretic adversarul cu numai un vot câştigi toţi marii electori. Oricât ar părea de surpinzător, nu este exclus nici un rezultat, chiar un balotaj, care ar genera o situaţie insolită.
