Descoperiri arheologice importante la Desa şi Răcari

0
490

desa 3Specialiştii de la Muzeul Olteniei au continuat în ultimele luni săpăturile arheologice la Desa şi Răcari, două dintre cele mai interesante şi bogate situri din România. De-a lungul vremii, descoperirile mai vechi sau mai noi făcute la Desa au devenit bine-cunoscute. Cercetările desfăşurate în acest an sunt însă cele mai ample din anul 2001 până în prezent, iar ca rezultate, campania din 2016 este una dintre cele mai spectaculoase. Săpăturile arheologice de anul acesta, în castrul roman de la Răcari, s-au concentrat asupra clădirii comandamentului. Timp de două luni de zile, au fost investigate toate sectoarele ce rămăseseră neeexplorate din campaniile de săpături anterioare.

În perioada 1-23 august a.c, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj, arheologii de la Muzeul Olteniei au desfăşurat a 16-a campanie de cercetări arheologice sistematice în localitatea Desa – punctul „Castraviţa”. Acesta este de fapt un grind aflat pe malul Dunării, unde au fost cercetate de-a lungul anilor numeroase complexe arheologice care din punct de vedere cronologic se întind din Epoca Bronzului (3200 – 1200 a. Chr.; morminte de incineraţie), de-a lungul Epocii Fierului (1200 a. Chr. – anul 101 p. Chr.; movile funerare, cu morminte de inhumaţie, şi, morminte de incineraţie celtice) până în epoca romană (un castru de piatră) şi cea a migraţiilor (morminte de incineraţie slave).desa 1

Cercetări arheologice ample

În acest an, săpăturile au fost concentrate pe delimitarea zonei funerare formată din movile aparţinând comunităţilor de tip Basarabi din Prima Epocă a Fierului (aprox. 750 – 650 a. Chr.) şi în încercarea de a delimita latura de nord a castrului roman de aici.

În ceea ce priveşte acest ultim aspect, săpăturile au scos la iveală, anul acesta, două ţigle fragmentare, ştampilate de către unităţile romane ce au staţionat aici, fiind lizibile doar ultimile trei litere – ICR, probabil, numele unităţii militare romane auxiliare Ala I Civium Romanorum, o unitate militară formată din voluntari, cetăţeni romani. Trebuie spus că aceste ţigle ştampilate reprezintă prima descoperire de acest fel, la Desa, într-un context arheologic clar. Tot în zona unde au fost descoperite aceste ţigle a mai fost scos la iveală un bloc de piatră, din calcar, faţetat, de formă paralelipipedică, cu urme de mortar, de dimensiuni impresionante, care indică faptul existenţei unei clădiri importante în apropierea zidului de nord al castrului, în interior.

Denar roman de argint emis în Hispania şi găsit la Desa

În contextul descoperirilor de epocă romană, în exteriorul castrului roman, a fost găsit întâmplător un denar roman din argint, cu numele lui Cezar, emis în Hispania, în anii 46-45 a. Chr., în amintirea victoriei repurtate de către conducătorul roman împotriva lui Vercingetorix, căpetenie a tribului Arvernilor, care a unit pe gali începând o revoltă nereuşită împotriva stăpânirii romane în Galia, în cursul ultimului stadiu al Războaielor Galice ale lui Iulius Cezar (anul 52 a. Chr.). Moneda are redat, pe avers, efigia zeiţei Venus, spre dreapta, purtând diademă; în spate, Cupidon (puţin vizibil); în jurul celor doi se află un cerc perlat. Pe revers, este redat un trofeu cu scut oval şi carnyx, în fiecare mână; în partea stângă, se află un personaj feminin captiv, sprijinindu-şi capul în mâna dreaptă; în partea dreaptă, un captiv cu barbă, se află aşezat cu mâinile legate la spate.desa 2

Noi observaţii în ceea ce priveşte ritualurile funerare aparţinând Primei Epoci a Fierului

Dintre cele mai spectaculoase sunt însă descoperirile cu caracter funerar aparţinând Primei Epoci a Fierului. Au fost identificate patru movile dintre care două, prin structura lor destul de complexă (manta realizată fie din pietriş mărunt, fie din pietre de râu) şi inventarul bogat al mormintelor sunt o dovadă a preţuirii faţă de persoanele decedate, a comunităţilor din acea perioadă şi, în special, faţă de persoanele decedate ce aveau un statut social privilegiat în cadrul acestor comunităţi. De asemenea, s-au putut face observaţii în ceea ce priveşte ritualul funerar ce era practicat de aceste comunităţi, confirmându-se faptul, observat încă din anul 2001, că au existat manipulări intenţionate, în scop ritual, ale oaselor celor decedaţi, la diverse perioade de timp, după înhumare.

Inventar spectaculos la finalul campaniei arheologice anul acesta

Inventarul funerar al mormintelor descoperite în acest an, deşi nu este unul foarte numeros, este în schimb foarte valoros, iar în acest sens pot fi menţionate cele cinci fibule (agrafe de prindere a veşmintelor) de tip Vače (după numele unei localităţi din Slovenia unde au fost descoperite pentru prima dată astfel de piese), cele 5 brăţări de bronz, un colan de bronz şi o sabie de fier (ambele, aceste din urmă piese, fiind descoperite în premieră la Desa, sabia fiind al treilea exemplar de acest tip, descoperit în România) de tip Glasinač (după numele unui sit arheologic aflat la est de Sarajevo), numeroşii butoni de bronz, vase ceramice decorate. De altfel, aceste descoperiri, de la Desa, datate în Prima Epocă a Fierului, sunt cunoscute sub numele de cultura Basarabi, după numele localităţii de lângă Calafat unde s-au făcut pentru prima dată astfel de descoperiri şi aparţin acelor populaţii care au introdus, printre primele, folosirea fierului pe teritoriul României.

Din colectivul ştiinţific al şantierului arheologic, anul acesta au făcut parte dr. Florin Ridiche – responsabil ştiinţific, drd. Marius Cristian Bâsceanu, Lucian Popescu-Vava şi Cristian Ceacîru (Muzeul Olteniei Craiova), precum şi 3 profesori voluntari: Iulian Popescu (Şc. Specială “Sf. Vasile” Craiova), Ana-Maria Băluţă (Şcoala Măceşu de Jos) şi Ionela Popescu-Vava (Grădiniţa “Phoenix” Craiova).desa

Castrul roman de la Răcari, cercetat de specialiştii Muzeului Olteniei timp de două luni

Săpăturile arheologice din anul 2016, în castrul roman de la Răcari, realizate cu finanţarea Consiliului Judeţean Dolj, s-au concentrat asupra clădirii comandamentului. La finalul campaniei se poate spune că efortul arheologilor a meritat din plin, cercetările clădirii fiind practic epuizate.

Au fost stabilite mai multe faze de construcţie şi reconstrucţie, două, de lemn şi chirpic, una, de piatră şi poate o refacere. Primele două faze datează cu siguranţă din secolul II p. Chr., cea de piatră, din prima jumătate jumătate a secolului III p. Chr., iar posibila refacere ar putea fi plasată cronologic la mijlocul secolului III p. Chr. Datările au fost făcute pe baza materialelor arheologice care pot oferi indicii cronologice, este vorba despre fibule (”ace de siguranţă” cum sunt cunoscute, popular, în prezent), monede şi nu în ultimul rând, ceramică.

Comandamentul militar, printre cele mai spectaculoase din Dacia romană

Cea mai importantă fază de construcţie a fost cea cu ziduri de piatră, ale cărei fundaţii sunt astăzi vizibile pe teren. Dimensiunile clădirii sunt de 37 x 34 m şi, din acest punct de vedere, este una din construcţiile monumentale de comandament militar din întreaga Dacie Romană. În partea din spate au fost ridicate cinci camere din care patru aveau funcţionalitate de birouri, intercalate de mici holuri ce găzduiau scări pentru a permite accesul la etajul superior. În centrul camerelor din spate se găsea camera stindardelor (aedes) destinată păstrării însemnelor militare şi steagurilor unităţii militare din castru. La est de aceste camere se găsea o sală mare de formă dreptunghiulară (basilica) destinată festivităţilor şi judecării diverselor chestiuni sau pricini.racari 1

În centrul clădirii se găsea o curte interioară (atrium), neacoperită, în perimetrul căreia fuseseră amenajate trei fântâni şi ridicate mai multe statui de împăraţi romani. Numai o statuie a fost identificată cu precizie până în prezent, este vorba despre o statuie a împăratului Commodus. De o parte şi de alta a curţii interioare se găseau nu mai puţin de 16 camere (armamentaria) a căror funcţionalitate trebuie căutată în găzduirea de arme şi echipament militar. În sfârşit, intrarea în clădire a fost precizată pe latura de est.

În timpul săpăturilor a fost recoltată o cantitate semnificativă de materiale arheologice: monede, fibule, foarte multe fragmente de vase ceramice, obiecte de fier, obiecte de bronz, obiecte de os, fragmente de vase de sticlă, resturi diforme de plumb, mici fragmente de statui de bronz, etc. Toate aceste obiecte se găsesc, depozitate, la Muzeul Olteniei Craiova, urmând a intra în patrimoniul acestei instituţii.racari