Zi plină, ieri, pentru cetăţenii cu drept de vot ai Greciei, Serbiei şi Italiei, chemaţi la vot pentru a desemna viitorii preşedinţi, parlamentarii sau aleşii locali.
Cetăţenii sârbi au fost chemaţi şi ei ieri la urne, în cadrul alegerilor prezidenţiale, parlamentare, provinciale şi locale, un scrutin considerat decisiv pentru viitorul european al Serbiei. Peste 6,7 milioane de alegători erau aşteptaţi să voteze, iar, pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei, la începutul anilor ’90, dezbaterile au fost dominate de probleme economice, criza din Kosovo trecând pe planul doi. Asta deoarece ţara se confruntă cu un şomaj-record, de 24%, şi cu o economie aflată în stagnare.
Principalele două tabere, cea a preşedintelui demisionar, Boris Tadici, şi a formaţiunii sale, Partidul Democrat (DS), şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, de opoziţie), promit locuri de muncă şi sosirea investitorilor străini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane. Tadici, 54 de ani, a catalogat scrutinul ca fiind „crucial”, îndemnând alegătorii să decidă dacă doresc „continuarea schimbărilor şi dezvoltarea ţării”. Serbia a obţinut, în martie, statutul de candidat la integrarea europeană, iar Tadici promite că aderarea va avea loc în următorii cinci ani.
Circa 9,8 milioane de alegători erau aşteptaţi la scrutinul legislativ organizat în Grecia, într-o perioadă crucială pentru relansarea economică a ţării. Liderul conservator grec Antonis Samaras, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este, în prezent, favoritul scrutinului, într-un peisaj de ruină economică şi politică. Cu câteva zile înainte de a împlini 61 de ani, la 23 mai, el ar putea deveni noul lider politic al Greciei, dacă votul de ieri confirmă primul loc deţinut în sondaje de formaţiunea sa, Noua Democraţie (ND), care, însă, nu este creditată decât cu aproximativ 25% din voturi, faţă de 33,4% în 2009. Aplicând de doi ani reţetele de austeritate şi redresare economică dictate de UE şi FMI, PASOK (socialişti) riscau să piardă peste jumătate din cei 44% de alegători ai săi din 2009. Aţâţate de mânia împotriva sărăciei şi recesiunii, opt mici partide erau creditate cu şanse mari de a intra în parlament, faţă de cinci formaţiuni câte s-au aflat în legislativul care şi-a încheiat mandatul.
Italienii au avut ieri primul tur al alegerilor locale, care au arătat că Liga Nordului, partidul eurosceptic şi antiimigraţie al lui Umberto Bossi, pierde teren în marile oraşe din nord, o veste bună pentru guvernul de tehnocraţi condus de Mario Monti. Analiştii prevedeau o victorie a Partidului Democrat, de centru-stânga, în dauna dreptei, care suferă de pe urma scandalurilor în care a atras-o Silvio Berlusconi şi a proastei gestionări a crizei economice.
