Boli grave precum BPOC sau cancerul sunt depistate de multe ori prea târziu, pentru că simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unei banale răceli, aşa că unele persoane nici nu le bagă în seama. Fumatul poate provoca o întreagă serie de afecţiuni respiratorii. Nu este, spre exemplu, rară asocierea bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) cu un cancer pulmonar.
Potrivit specialiştilor în pneumologie, în România, BPOC-ul este mult subdiagnosticat. Un studiu făcut la iniţiativa Centrului pentru Politici și Servicii de Sănătate pe aproape 10.000 de români arată că mulți bolnavi nu își dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialiști și analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Același studiu arată că bărbații sunt mult mai afectați de BPOC decât femeile, boala lovind în aceeași măsură bogații și săracii.
Medicii mai spun că principala problemă când vine vorba de BPOC este aceea că simptomele sunt prea puţin cunoscute de bolnavi şi cei mai mulţi nu îşi dau seama că este vorba de o boală gravă, care avansează rapid în lipsa unor măsuri prin care să o controleze. În situaţia în care nu merg la doctor, pacienţilor le este din ce în ce mai greu să se descurce, în special în mediul rural, acolo unde boala este mai răspândită.
Principala cauză este fumatul
Simptomele BPOC includ oboseala, dificultate la respirare, lipsa de rezistenţă la efort, tusea, expectoraţia şi senzaţia de sufocare. Testările de spirometrie sunt singurele care pot stabili diagnosticul de BPOC. Pentru că boala este cronică şi, prin urmare, incurabilă, depistarea la timp joacă un rol foarte important. De altfel, singura şansă în momentul de faţă pentru bolnavi este legată de încetinirea evoluţiei bolii şi creşterea calitatea vieţii pacienţilor.
Boala afectează grav persoane cu vârste între 40 şi 65 de ani. Cel mai des factor întâlnit de risc pentru BPOC este fumatul. Însă spirometria nu este recomandată doar fumătorilor, 46% din cei diagnosticaţi cu BPOC fiind nefumători. Alţi factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumatul produs prin arderea combustibililor biologici – cărbune, lemn sau gunoi de grajd.
România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte incidenţa mortalităţii prin BPOC la bărbaţi, categoria cea mai predispusă la această boală. Mai puţin de jumătate din cei care suferă de BPOC au beneficiat de o spirometrie în ultimul an, conform aceloraşi date ale Societăţii Române de Pneumologie. În plus, la nivel naţional, anual se înregistrează peste 80.000 internări pentru exacerbarea BPOC.
Cum fumatul este principala cauză pentru majoritatea afecţiunilor bronhopulmonare, un studiu arată că în România se fumează zilnic o sută de milioane de ţigări. De altfel, aproximativ 85% din pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători. Totodată, studiile arată că 89% din fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că circa 31 la sută din populaţia României fuma în mod curent în 2010 (aproximativ 5.773.800 persoane), iar studiul GATS 2011 documenta o prevalenţă de 26,7 la sută a celor ce fumau zilnic. OMS apreciază că în 2025 încă va fuma circa 23 la sută din populaţia României (aproximativ 4,055 milioane de persoane), cu condiţia ca eforturile privind controlul asupra tutunului să nu slăbească. În 2010, aproximativ 41 la sută din români şi aproximativ 22 la sută din românce fumau, previziunea OMS pentru 2025 fiind de circa 29 la sută pentru bărbaţi şi 18 la sută pentru femei.
Dolj: Cancerul bronhopulmonar, cele mai multe cazuri noi de afecţiuni oncologice
O creştere foarte mare a numărului de cazuri există şi în cazul cancerului bronhopulmonar, care a devenit în ultimii ani una dintre cele mai frecvente forme de cancer. În judeţul Dolj se află în evidenţă peste 22.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice, în ultimul an fiind înregistrate 2.600 de cazuri noi. Pe primele locuri s-au situat cancerul bronhopulmonar (cu 352 de cazuri noi), cancerul colorectal (335 cazuri noi), cancerul de sân (279 de cazuri noi), de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de vezică urinară.
În România, doar unul din patru pacienţi cu cancer bronhopulmonar este diagnosticat într-un stadiu operabil. Stabilirea târzie a unui diagnostic scade considerabil şansele de vindecare ale acestei teribile maladii. Lipsa unei simptomatologii zgomotoase în stadiile incipiente, dar şi ignorarea de către pacienți a minimelor semne care pot sugera un cancer bronhopulmonar fac ca opţiunea tratamentului chirurgical să fie rezervată doar unui număr redus de cazuri.
