Redresarea economică s-a dovedit în toate statele membre / România:datoria publică va atinge 40,9% din PIB în 2016

0
120

În previziunile economice de toamnă, publicate ieri, Comisia Europeană estimează ca economia României îşi va continua creşterea în 2015 (3,5%), 2016 (4,1%) şi 2017 (3,6%), datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale. Comisia estimează o creştere a deficitului structural (MTO), de la 1% din PIB în 2015 la aproape 4% din PIB în 2017. De asemenea,deficitul bugetar este aşteptat să crească de la 1,5% din PIB în 2015, la 2,8% din PIB în 2016 şi la peste 3% din PIB în 2017. Conform estimărilor Comisiei, datoria publică va atinge 40,9% din PIB în 2016 şi 42,8% din PIB în 2017.

Redresarea economică în zona euro şi în Uniunea Europeană în ansamblul său, aflată în prezent în cel de al treilea an, ar trebui să continue într-un ritm modest anul viitor, în pofida unor condiţii mai dificile la nivelul economiei mondiale. În contextul scăderii preţului petrolului, al politicii monetare flexibile și al unei valori externe relativ slabe a monedei euro, în acest an, redresarea economică s-a dovedit a fi rezilientă şi s-a manifestat în toate statele membre. Cu toate acestea, a fost lentă.

PIB-ul real al zonei euro va crește cu 1,6 % în 2015

          Impactul factorilor pozitivi este în scădere pe fondul apariţiei unor noi provocări, cum ar fi încetinirea creșterii economiilor de piață emergente și a comerţului mondial, la care se adaugă tensiunile geopolitice persistente. Ca urmare a acţiunii stimulatoare a altor factori, cum ar fi mai buna ocupare a forței de muncă cu consecinţe benefice asupra venitului disponibil real, condițiile de creditare mai relaxate, progresele în reducerea efectului de levier financiar și investițiile mai mari, este de aşteptat ca ritmul de creștere să reziste provocărilor din 2016 și 2017. În unele ţări, impactul pozitiv al reformelor structurale va contribui, de asemenea, la sprijinirea în continuare a creșterii. În total, conform previziunilor, PIB-ul real al zonei euro va crește cu 1,6 % în 2015, cu 1,8 % în 2016 și cu 1,9 % în 2017. Pentru UE în ansamblul său, se așteaptă o creștere a PIB-ului real cu 1,9 % în acest an, cu 2,0 % în 2016 și cu 2,1 % în 2017.

„Trebuie să instaurăm finanţe publice responsabile”

Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro și dialog social, a declarat cu ocazia publicării datelor privind România, că previziunile economice publicate indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale ţării noastre. „Acest lucru nu ar fi fost posibil fără acţiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile”, a spus Valdis Dombrovski. Previziunile economice de astăzi (n.r. – ieri) arată că economia zonei euro îşi continuă redresarea moderată. Potrivit vicepreşedintelui pentru moneda euro şi dialog social, creşterea este susţinută în mare parte de factori temporari, cum ar fi scăderea preţului petrolului, cursul de schimb mai slab al euro şi politica monetară flexibilă a BCE. „Zona euro i-a dovedit rezilienţa în faţa evoluţiilor externe, precum încetinirea comerţului mondial, ceea ce este încurajator. Pentru a susţine şi a consolida redresarea trebuie să profităm de această conjunctură favorabilă şi să instaurăm finanţe publice responsabile, să stimulăm investiţiile şi să aplicăm reforme structurale pentru creşterea competitivităţii. Aceste aspecte sunt importante, în special în contextul încetinirii economiei mondiale, al tensiunilor continue din vecinătatea noastră şi al necesităţii de a gestiona criza refugiaţilor cu fermitate şi în mod colectiv”, susţin specialiştii CE.

Valdis Dombrovskis

Trebuie să răspundem cu politici îndrăzneţe şi decisive

Cererea internă este în creştere în acest an în majoritatea statelor membre din zona euro, iar activitatea economică ar trebui să se intensifice în întreaga UE în 2016 și 2017. Consumul privat este în creştere ca urmare a veniturilor nominale mai mari și a unui nivel scăzut al inflaţiei. Este de aşteptat, de asemenea, ca investițiile să crească într-o anumită măsură, ca urmare a majorării veniturilor disponibile ale gospodăriilor, a îmbunătăţirii marjelor de profit ale corporațiilor, a condițiilor de finanțare favorabile şi a unei mai bune perspective a cererii. Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă susţine  că economia europeană îşi continuă tendinţa de redresare. „În perspectiva anului 2016, vedem accelerarea creşterii şi scăderea şomajului şi a deficitelor bugetare. Şi totuşi îmbunătăţirile sunt încă distribuite neomogen: în special în zona euro, convergența nu se realizează suficient de repede. Rămân provocări majore: investiții insuficiente, structuri economice care frânează ocuparea forței de muncă şi creşterea economică și niveluri în mod persistent ridicate ale datoriei private şi ale celei publice. Trebuie să răspundem acestor provocări cu politici îndrăzneţe şi decisive în 2016, în special în contextul perspectivei globale incerte”, a subliniat comisarul european.

Reformele din trecut sprijină obținerea unor rezultate mai bune pe piața muncii

Piaţa muncii continuă să se consolideze într-un ritm lent, care variază de la un stat membru la altul. Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra ţărilor grav afectate care au aplicat reforme ale pieței muncii ar trebui să înregistreze însă creşteri mai mari în ceea ce privește ocuparea forţei de muncă. În zona euro, este de aşteptat ca ocuparea forței de muncă să crească cu 0,9 % în acest an și anul viitor şi cu 1 % în 2017. În UE, ocuparea forţei de muncă ar trebui să crească cu 1,0 % în acest an și cu 0,9 % în 2016 și 2017. În ansamblu, se estimează că şomajul va continua să scadă treptat și se vor înregistra diferenţe considerabile între statele membre. Conform previziunilor şomajul va scădea, în zona euro, de la 11,0 % în acest an, la 10,6 % în anul viitor și la 10,3 % în 2017, iar în UE în ansamblu său, de la 9,5 % în acest an, la 9,2 % în 2016 şi la 8,9 % în 2017.

Pierre Moscovici

Raportul dintre datorie şi PIB va scădea de la valoarea de 87,8% previzionată pentru acest an, la 85,8 % în 2017

În 2015, se aşteaptă ca raportul dintre deficit şi PIB, agregat la nivelul zonei euro, să scadă la 2,0 %, datorită eforturilor de consolidare fiscală depuse în trecut şi intensificării ciclice a activităţii economice şi, într-o mai mică măsură, datorită scăderii cheltuielilor cu dobânzile. Până în 2017, raportul dintre deficit și PIB ar trebui să scadă în zona euro la 1,5 %. Este de aşteptat ca orientarea fiscală a zonei euro să rămână, în general, neutră. Pentru zona euro, se estimează că raportul dintre datorie şi PIB va scădea de la vârful de 94,5 % înregistrat în 2014, la 91,3 % în 2017. Pentru UE în ansamblul său, se estimează că raportul dintre deficit şi PIB va scădea de la valoarea de 2,5 % previzionată pentru acest an, la 1,6 % în 2017, iar raportul dintre datorie şi PIB va scădea de la valoarea de 87,8% previzionată pentru acest an, la 85,8 % în 2017. „Scăderea abruptă a prețurilor la petrol și la alte materii prime a avut ca efect o inflație globală negativă în zona euro și în UE în luna septembrie. Acest lucru maschează însă faptul că majorarea salariilor, creșterea consumului privat și îngustarea deviaţiei PIB încep să exercite o presiune din ce în ce mai mare asupra preţurilor. Este de aşteptat ca inflaţia anuală să crească, în zona euro, de la 0,1 % în acest an la 1,0 % anul viitor, iar în UE de la 0 % în acest an la 1,1 % anul viitor; pentru 2017 se previzionează o valoare de 1,6 % atât pentru zona euro, cât şi pentru UE”, se precizează pe site-ul Comisiei Europene.

Se preconizează o încetinire a creşterii exporturilor în 2016

Perspectivele creşterii economice mondiale şi ale comerţului mondial s-au deteriorat considerabil începând din primăvară, din cauza declinului economiilor de piaţă emergente, în special al Chinei. Este de aşteptat ca economiile de piaţă emergente să atingă cel mai scăzut nivel în cursul acestui an şi să înceapă redresarea în 2016. Până în prezent, exporturile zonei euro au fost, în mare măsură, neafectate de deteriorarea comerţului mondial, în principal datorită deprecierii din trecut a euro. Cu toate acestea, se preconizează o încetinire a creşterii exporturilor în 2016, urmată de o revenire uşoară în 2017. Excedentul de cont curent în zona euro ar trebui să crească în acest an, ca urmare a reducerii deficitului comercial provocat de importurile de petrol şi a îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a schimburilor comerciale, dar şi ca urmare a menţinerii unor excedente mari în unele state membre şi a corecţiei în trecut a deficitului în alte state membre. Este de aşteptat ca excedentul de cont curent să scadă uşor în 2017, pe măsură ce preţul petrolului va creşte şi condiţiile de desfăşurare a schimburilor comerciale se vor deteriora.

Pe termen scurt cheltuielile publice suplimentare conduc la creşterea PIB-ului

Aceste previziuni oferă o primă evaluare a impactului economic produs de sosirea în UE a unui mare număr de solicitanţi de azil. Deşi pe termen scurt cheltuielile publice suplimentare conduc la creşterea PIB-ului, pe termen mediu este de aşteptat să se producă un impact pozitiv suplimentar asupra creşterii economice ca urmare a creşterii ofertei de forţă de muncă, cu condiţia să se aplice politici judicioase, care facilitează accesul la piaţa muncii. Pentru UE în ansamblul său impactul asupra creşterii economice este mic, dar acesta poate fi mai semnificativ în unele state membre. Riscurile legate de perspectivele economice mondiale au crescut. O creştere mai scăzută a pieţelor emergente, în special o ajustare mai perturbatoare în China, şi efectele normalizării aşteptate a politicii monetare a SUA asupra pieţelor emergente ar putea avea un impact negativ mai mare asupra investiţiilor şi a activităţii economice în Europa decât se estimează în prezent.