Inaugurat în vara anului 1954, în palatul fostului mare negustor Jean Mihail, Muzeul de Arta din Craiova a fost predat, în urmă cu aproape un an, în luna septembrie a anului 2010, unei echipe complexe formată din arhitecţi, proiectanţi şi constructori, pentru a-l consolida şi restaura. Clădirea este monument istoric, aşa că lucrările pentru consolidare şi restaurare sunt extrem de specializate. În urmă cu un an constructorul a dat garanţii că obiectivul îşi va recăpăta strălucirea de altădată, iar astăzi Palatul începe să prindă contur. Proiectul, a cărui valoare se ridică la circa opt milioane de euro, preconizat atunci când a fost predat constructorului că va fi gata în maximum 24 de luni, mai are doar un an până când va fi dat din nou în folosinţă.
Contractul de finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova”, a fost semnat în data de 12 octombrie 2009, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar pe 17 august 2010 a fost încheiat şi contractul de execuţie a lucrărilor cu două firme.
“Reabilitarea acestui palat este una dintre preocupările noastre de seamă”
Autorităţile spun că în momentul în care a fost construită clădirea ce adăposteşte Muzeul de Artă din Craiova, “s-au cheltuit bani mulţi de către cel mai bogat om din România de la începutul secolului XX”, acesta folosind cele mai bune materiale şi cei mai buni meşteri italieni. La construcţia palatului s-a folosit marmură de Carrara, oglinzi veneţiene, candelabre de Murano şi mătase de Lyon. Tocmai din acest motiv s-a dorit ca firma care se ocupă de restaurare să fie una de renume, iar rezultatele nu au întârziat să apară, aspectul clădirii începând să devină cel de altă dată, cu mătase de Lyon, stucatura îmbrăcată numai în foiţă de aur şi tapet luat tocmai din fabricile franţuzeşti şi nemţeşti. „Palatul Jean Mihail, unul dintre obiectivele pentru care Consiliul Judeţean a accesat fonduri europene, opt milioane de euro. Reabilitarea acestui palat este una dintre preocupările noastre de seamă, pentru că suntem convinşi că această construcţie va deveni cea mai frumoasă din sudul României. Este o strădanie deosebită din partea echipei care se ocupă de această lucrare, pentru că nu a mai depus asemenea muncă până acum. Implică nişte aspecte deosebite: a trebuit să caute în toată Europa mătasea de Lyon aşa cum a fost ea, să caute tapetul în toate fabricile din Franţa şi din Germania, să caute foiţa de aur care să acopere stucatura. Putem vorbi de un progres de circa 38-40%, în acest moment, adică cu mult mai mult decât ne aşteptam, ceea ce înseamnă că această construcţie va fi gata mai devreme decât data prevăzută în proiect. Exteriorul este aproape gata, dar au fost foarte multe probleme, pentru că de fiecare dată se mai descoperea câte ceva – unele au fost refăcute pe loc, altele au fost trimise la Bucureşti. A fost o echipă de profesionişti”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Cea mai reprezentativă clădire din Craiova
Pictorului restaurator, Gheorghe Nicolae Jack, apreciază că partea artistică, de la pictură şi până la elementele decorative, este deosebită, făcând astfel ca Palatului Jean Mihail să fie cea mai reprezentativă clădire din Craiova. Tot pictorul a mai precizat că aceasta nu este prima restaurare prin care trece clădirea ce adăposteşte Muzeul de Artă din Craiova, în anii 1962-1963, dar şi după cutremurul din 1977 fiind necesare lucrări de consolidare, care nu au fost efectuate chiar aşa cum ar fi trebuit. “Este cea mai reprezentativă clădire din Craiova, componenta artistică este absolut deosebită: pictura, stucatura, sculptura, elementele de decoraţie, tot ceea ce reprezintă o arhitectură. În ceea ce priveşte restaurarea, este ceva mult mai complex, începând de la proiectare, documentarea de arhivă. Această clădire a fost iniţial o casă de locuit, nu un muzeu şi a fost nevoie de sondaje stratigrafice. Clădirea a mai suferit încă două restaurări: în 1962 până în 1963, iar cei care au lucrat atunci au distrus tot ce era mai important. Şi a mai venit un alt necaz: cutremurul din 1977. S-au făcut din nou sondaje stratigrafice, iar prin comparaţie cu clădiri de asemenea factură am ajuns la concluzia că ceea ce veţi vedea aici este de natură să acopere toată această gamă mare de restaurare. Se fac analize de stratigrafie a culorii şi până nu se ajunge la culoarea originală nu se merge mai departe cu lucrarea”, a precizat pictorul restaurator atestat UNESCO, Gheorghe Nicolae Jack.
***
Una dintre sălile Palatului Jean Mihail, mai exact, “Sala Grigorescu” este aproape gata, urmând ca aici să fie expuse tablourile celebrului pictor – Nicolae Grigorescu – după numele căruia i-a fost dată denumirea.
“Acest palat nu va fi cu nimic mai prejos decât marile muzee ale lumii şi l-am asemănat cu Palatul Schonbrunn din Viena. Zestrea cea mai importantă pe care o adăposteşte acest muzeu este reprezentată de operele lui Brâncuşi alături de cele peste 50 de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu. Ideea noastră a fost că dacă tot refacem această clădire, atunci să o facem să arate cât mai aproape de cum a arătat la începutul său şi aşa cum l-a realizat familia Mihail. În Sala Grigorescu vor fi expuse tablourile lui Grigorescu”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
***
Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă Craiova:
„De curând a ajuns la noi o vedere din 1903, când Palatul nu era încă terminat, ci o serie de ornamente care nu s-au păstrat în nici un document fotografic, nici în vechile vederi din 1912 cu palatul care erau cunoscute. Încercăm împreună cu restauratorii, cu Comisia Naţională a Monumentelor să găsim acele vase ale abundenţei care marcau anumite colţuri la exteriorul clădirii. De asemenea, se caută soluţii pentru pictarea plafonului dispus de la est la vest care era pictat cu cerul de la răsărit la apus. Se fac eforturi pentru a pune aceste soluţii în practică, mai exact, să aducem muzeul la frumuseţea lui iniţială. Pentru toate aceste soluţii se fac eforturi să le punem în practică, adică să aducem monumentul la frumuseţea lui iniţială”.
