Guvernul a aprobat, în această săptămână, hotărârea de începere a proiectului de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, clădire istorică de pe Bulevardul Regina Elisabeta, în centrul Capitalei. Lucrările vor costa 445,88 milioane de lei și vor dura 60 de luni. Clădirea va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.
Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 326 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.
Lucrarea va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației). La investiția totală de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București va contribui cu 2,37 de milioane de lei.
În prezent, clădirea găzduieşte facultățile de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenți învață aici. În Palatul Universității se află și sala de lectură a bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.
Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic. Lucrările au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.
Clădirea, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.
