Camera de Comerţ şi Industrie Dolj: O poveste descumpănitoare!

0
218

Organizaţie neguvernamentală, cu caracter asociativ, deci şi autonom, de utilitate publică, având drept scop promovarea industriei şi comerţului din zonă, pe plan intern şi extern, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj are cel mult doar o istorie recentă, zbuciumată, aproape neverosimilă, debranşată completamente de la entuziasmul membrilor săi fondatori (28 septembrie 1990) şi ce care au urmat imediat. Ca să nu ne lungim cu vorba, a fost o vreme când Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia – cu o consistentă adunare generală, robust colegiu de conducere, sobru comitet executiv, preşedinte rezonabil – chiar a existat, nu puţine fiind acţiunile sale concrete, menite să reprezinte interesele comunităţii de afaceri. Colaborarea sa cu celelalte camere de comerţ şi industrie din România, dar şi din Oltenia, cu reuniuni de lucru periodice, sub egida consiliului camerelor de comerţ şi industrie din regiune, se dovedea fertilă. Dar ce a fost e o amintire. Pentru data de 7 aprilie a.c., este anunţată adunarea generală a membrilor, deloc mulţi la număr, pe ordinea de zi figurând şi modificarea statutului. Actualmente funcţia de preşedinte neremunerat o deţine, din 27 noiembrie 2013, Gabriel Vlăduţ, dar moştenirea este irespirabilă, din cauza poverii financiare: datorii imense la bancă, Ministerul Dezvoltării, serviciul de taxe şi impozite, finanţele publice, sediul ipotecat, doar 7 salariaţi, un litigiu aiuritor cu Camera Naţională, de unde fusese exclusă, reprimită în sistemul cameral doar prin demersurile stăruitoare ale lui Gabriel Vlăduţ ş.a.m.d. Camera de Comerţ şi Industrie Dolj s-a asfixiat după alegerile din 2008, când Ioan Vigaru (S.C. Mercur S.A.) s-a văzut câştigător, după o acerbă dispută, cu reprezentatul S.C. Parc Turist, la “masa verde”. În urma unei soluţii a instanţei de judecată. Un inventar al greşelilor de tot felul nu-şi are rostul. Numai că disponibilizarea abuzivă a câtorva angajaţi, cu vechime (I. P. Surdu, Adrian Belu şi alţii), care au câştigat ulterior în instanţe drepturile salariale retro, a condus la acumularea de tensiuni inutile. A urmat, din 2012, mandatul lui Cristi Dobre, care şi-a dorit mult funcţia, deşi nu bătaia de cap de la propriile firme (Polystart, Civitas) îi lipsea. Alte nereguli, toate cu impact economic, ca de pildă preluarea Direcţiei Agricole, care era chiriaşă la Camera de Comerţ, la… Proiect S.A., au avut consecinţe nefaste. Încet-încet, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj şi-a estompat singură prestigiul firav şi rolul său bine statornicit în peisajul economic. Şi de la târguri şi expoziţii (Electroutil, Agrotext), participări, prin protocoale de colaborare şi acorduri pe bază de reciprocitate, la evenimente similare din Franţa, Belgia, Italia, Bulgaria, Serbia, Germania, Olanda, s-a ajuns la o luptă surdă, iraţională, motiv pentru care majoritatea firmelor s-au retras. Nemaiplătind cotizaţii. Să ne înţelegem: problemele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj îi aparţin şi nu fac obiectul judecăţilor noastre. Însă faptul că o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, cu rostul ei în peisajul economic, a ajuns de compătimit – nimeni nu a mai înţeles miza pusă în joc –, merită o discuţie responsabilă.