Hipodromul din Parcul Romanescu, pacientul nimănui

0
779

Ca un pacient muribund, care-și cerșește salvarea, dar nimerește între spitale, Hipodromul din Parcul Romanescu este plimbat și el între municipalitate și ministere. Din 2015 și până acum, Primăria Craiova a încercat de două ori să preia în administrare pista de alergare și hangarul, dar i s-a răspuns, după fiecare încercare, că pașii nu au fost chiar exacți și că ar mai fi nevoie și de alte acte la minister. Autoritățile încearcă acum, pentru a treia oară, să întrunească toate condițiile necesare și să primească dreptul de a face, în sfârșit, investiții.

          Sunt trei ani de când Hipodromul din Parcul Romanescu, obiectiv decretat ca fiind imposibil de păstrat în starea în care se află, a încercat să-și croiască un drum spre lumină și bunăstare, un drum salvator. Indiferența, neatenția sau, pur și simplu, ghinionul au făcut ca nici unul dintre pașii care s-au făcut să nu depășească orizontul mic al autorităților locale și să ajungă acolo sus, pe masa guvernanților, decidenții ultimi de care atârnă soarta pistei de alergare și a hangarului pentru cai.

Începuturile

Ne aflăm în anul 2015, când, impresionate de povestea tristă a locului, autoritățile se conving, în sfârșit, că trebuie să întreprindă ceva concret pentru ca Hipodromul să nu dispară. S-a întrebat la minister – imobilul se află în proprietatea publică a Ministerului Tineretului și Sportului, fiind încadrat ca bază sportivă – și s-a ajuns la o înțelegere: autoritățile primesc Hipodromul, dar, în schimb, trebuie să-l amenajeze și să-l întrețină cum pot mai bine. Se plia perfect cu scopul inițial, așa că s-a bătut palma, iar autoritățile s-au apucat de lucru.

Actele

De îndată ce ministerul și-a dat acordul de principiu, municipalitatea și-a luat un răgaz de două luni, timp în care a pregătit actele cerute de la București. În ședința din luna iunie, Hipodromul se afla, în sfârșit, pe ordinea de zi, făcând obiectul unei hotărâri de consiliu care prevedea trecerea din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin prin Clubul Sportiv Municipal Craiova, în domeniul public al municipiului Craiova şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova. Fără comentarii, cu unanimitate de voturi, consilierii aprobă. Hotărârea merge la prefect pentru validare și se obține, fără probleme, și viza de legalitate, apoi este expediată la București. Ministerul primește documentația, apoi așterne, inexplicabil, o tăcere de doi ani.

Întrebări și răspunsuri

Până în 2017, când, la noi reacții în presă, autoritățile își amintesc și ele că mai așteaptă încă răspuns din partea ministerului. Așa că mai adresează o întrebare: în cazul în care este nevoie de o completare, să li se spună. Cu puțin noroc, comunicarea funcționează mai bine și primesc un răspuns rapid: „în vederea iniţierii de către Ministerul Tineretului şi Sportului a proiectului de hotărâre de Guvern, Hotărârea Consiliului Local de solicitare a imobilului respectiv trebuie să fie de dată recentă şi în conformitate cu modelul anexat”. La sfârșitul lui august, respectivul an, Hipodromul este propus din nou pentru preluare. Circuitul este reluat: face obiectul unei hotărâri noi (care u are nimic schimbat față de prima), consilierii votează, se merge cu ea la prefect, care dă viză și apoi, direct, la București.

În așteptarea unei hotărâri de guvern

Din vara trecută și până în iana acestui an, trec mai multe luni până când ministerul trimite, în fine, un răspuns. Pe același tipar, este nevoie ca mai întâi presa să scrie, iar autoritățile să adreseze, apoi, o întrebare. Se primește, culmea, același răspuns: trebuie aduse noi modificări, adică se impune o nouă hotărâre de consiliu. Și, iată-ne, din nou, în ședință de consiliu, cea din luna februarie, când autoritățile propun, ca și prima dată, preluarea hipodromului. Pentru a treia oară, consilierii se conformează și votează, iar hotărârea pornește din nou către minister. Și de această dată, conține toate modificările cerute de minister, între care singura noutate este că autoritățile locale se obligă să facă toate investițiile cerute în termen de 10 ani. S-a intrat, de acum, în timpul de așteptare pentru mult-așteptata hotărâre de guvern.