Punct important pe hartă, datorită faptului că deschide drum direct pe celălalt mal al Dunării, către vecinii noştri bulgari, Calafatul impresionează şi prin pitorescul locurilor pe care le ascunde. Oricine se află la prima vizită rămâne plăcut impresionat de micile „frumuseţi” ale acestui oraş. Străduţele cochete, uşor înclinate datorită unghiului pe care-l fac cu fluviul, arhitectura clădirilor, stejarii seculari şi castanii cu umbră generoasă, linia albastru-cenuşie a fluviului care te urmăreşte permanent la orizont – toate compun un farmec aparte pe care-l imprimă acestui orăşel cu ieşire la Dunăre, între altele o părticică de pământ românesc cu o istorie încărcată.
În acest municipiu cochet, străjuit dintotdeauna de bătrânul fluviu, o comunitate de 17.000 de suflete îşi duce traiul, cu speranţă şi optimism. De ani buni au privit neputincioşi cum, ca peste tot în ţară, industria care le dădea de lucru oamenilor şi hrănea familiile din Calafat şi satele din jur a fost scoasă pe linie moartă. În 2013, odată cu construcţia şi inaugurarea podului peste Dunăre, „New Europe Bridge”, s-au gândit că le va fi mai bine, că viaţa lor şi a comunităţii va fi schimbată. După mai bine de patru ani, de când a fost pus în circulaţie, podul tot nu îşi arată beneficiile mult aşteptate. Primarul municipiului Calafat, Lucian Ciobanu, spune că, din contră, se întâmplă o situaţie inversă. La bugetul local nu mai intră taxa ecologică, care se percepea feriboturilor, ceea ce înseamnă un minus de 500.000 de euro anual. Şi, în plus, accesul în Calafat se blochează de cele mai multe ori din cauza cozilor de tiruri care se formează pentru a intra în vamă.
Demersuri pentru preluarea portului
Pentru a rezolva aceste inconveniente, autorităţile locale şi-au construit un plan de acţiune pe care vor să-l pună în practică în 2018. În primul rând, se doreşte preluarea portului de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi dezvoltarea mai mult comercială a acestuia, traficul scăzând foarte mult după deschiderea podului. „Suntem în stadiul de discuţii, dar ne dorim foarte mult să preluăm portul deoarece l-am dezvolta şi am reuşit să ne creştem veniturile la bugetul local”, spune primarul municipiului Calafat, Lucian Ciobanu. Printr-o colaborare dintre GAL Calafat (n.r. – Grupul de Acţiune Locală) şi un organism asemănător din Italia, Primăria îşi doreşte să amenajeze, cu fonduri europene, faleza, şi aşa extrem de căutată vara, atât de localnici, cât şi de bulgarii care trec podul pentru a se relaxa pe malul românesc. „Vrem să arate la fel de frumos cum este Clisura Dunării. Avem în plan să amenajăm un bazin pentru caiac-canoe şi unul pentru rafting”, ne-a dezvăluit o parte din planuri primarul Lucian Ciobanu.
Parcare pe 5 hectare, la intrarea pe DN56
Pentru a descongestiona traficul, Primăria Calafat şi-a propus să amenajeze o parcare de mare capacitate pe care să o pună la dispoziţia şoferilor de tiruri. „Vizavi de benzinăria Lukoil, de la intrarea în oraş, se află o suprafaţă de 5 hectare pentru care suntem în tratative cu ADS-ul ca să o preluăm şi să amenajăm acolo o parcare de mari dimensiuni. Această parcare va avea rolul de a prelua surplusul de trafic de pe DN56, care este foarte, foarte aglomerat în prezent”, a precizat primarul Lucian Ciobanu. Totodată, autorităţile şi-au propus să investească şi în centura ocolitoare a Calafatului. Deşi a fost inaugurată în 2015, autorităţile spun că artera de circulaţie a început să cedeze, pe anumite locuri, din cauza traficului greu. Prima stradă care va intra, totuşi, în lucru, este bulevardul „Tudor Vladimirescu”, cel mai important din oraş. Potrivit primarului Lucian Ciobanu, Primăria Calafat a primit, recent, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, o finanţare de 9 milioane de lei pentru reabilitarea totală a acestui mare bulevard.
Anveloparea blocurilor, o primă soluţie propusă calafetenilor
Locuitorii din Calafat se confruntă iarna cu o mare problemă, cea a lipsei oricărei modalităţi de încălzire a locuinţelor în sistem centralizat. De-a lungul anilor, administraţiile care s-au perindat la cârma oraşului au încercat să găsească soluţii. Când se ajunsese aproape în punctul de a bătea palma, toate înţelegerile au căzut. Primarul Lucian Ciobanu spune că nu s-a renunţat nici acum să se caute o soluţie salvatoare pentru încălzirea celor 200 de blocuri din Calafat. Şi cum proiectele europene sunt prioritare pentru actuala administraţie, o primă idee se profilează tot în această direcţie. Cu ajutor din partea Primăriei, locatarii vor fi încurajaţi să-şi anvelopeze blocurile, prin intermediul unui proiect european, şi în felul acesta pierderile de căldură din surse alternative ar fi mai puţine. „Am convocat asociaţiile de proprietari la o discuţie pe această temă. Este o oportunitate reală de a face, totuşi, ceva în această direcţie, fiindcă, de ce să nu recunoaştem, Calafatul este vitregit din acest punct de vedere”, a declarat primarul Lucian Ciobanu.
Autobuzele electrice vor lega Calafatul de satele vecine
Printre proiectele îndrăzneţe ale Primăriei Calafat se află şi achiziţia de autobuze electrice. Tot pe fonduri europene, autorităţile doresc să se doteze şi cu aceste mijloace de transport moderne pe care să le pună în circulaţie, pentru a asigura legătura între municipiu şi satele aparţinătoare, Ciupercenii Vechi, Basarabi şi Golenţi. „Autobuzele electrice trebuie să circule, aşa cum este normal, pe nişte străzi reabilitate. Aşa că avem în plan să le modernizăm şi pe multe dintre acestea”, ne-a mai spus primarul Lucian Ciobanu. Pe lista străzilor pe care le are în vedere Primăria Calafat se află bulevardul „Horea, Cloşca şi Crişan” şi strada „Traian”. În plan este şi modernizarea pieţei agroalimentare, care este foarte căutată de producătorii de legume din localităţile învecinate. Şi această investiţie este programată pentru anul viitor, urmând să se implementeze cu fonduri de la bugetul local.
