Nu puţini cetăţeni ai comunelor aflate în vecinătatea municipiului Craiova se plâng de numărul mare al câinilor fără stăpân care sunt abandonaţi în localităţile lor. Una dintre cele mai afectate, din acest punct de vedere, este comuna Bucovăţ, mai ales în zona pădurii de la Leamna, acolo unde, de regulă, sunt aruncaţi câinii pe care proprietarii nu şi-i mai doresc. Primarul Cristian Tuţă recunoaşte existenţa acestei probleme şi chiar solicită sprijin pentru rezolvarea situaţiei create. În acelaşi timp, autorităţile sanitar-veterinare atrag atenţia că stăm pe o adevărată ”bombă biologică”, întrucât aceşti câini fără stăpân, cu siguranţă nevaccinaţi, pot contacta foarte uşor rabia, un virus fatal pentru om, dacă nu este tratat la timp.
Câinii fără stăpân nu par să mai fie o problemă aşa de mare în Craiova, aşa cum se întâmpla în urmă cu câţiva ani, dar dau acum bătai de cap în localităţile învecinate municipiului. Aşa se întâmplă la Bucovăţ, unde atât localnicii, cât şi autorităţile acuză faptul că proprietari de animale din oraş îşi abandonează câinii, îndeosebi, în pădurile din jurul satului Leamna. De acolo, câinii pleacă în căutare de hrană, ajungând pe străzile din interiorul localităţii. „Câinii fără stăpân sunt, într-adevăr, o problemă la Bucovăţ, şi nu de astăzi, ci de mai mult timp. Ne confruntăm cu acest fenomen şi am încercat şi noi să vedem de unde provin aceşti câini vagabonzi. Nici unul nu aparţine cetăţenilor noştri, ei au fost abandonaţi în pădure şi, de acolo, migrează spre sate. La fel se întâmplă şi cu gunoaiele, pe care le găsim aruncate pe marginea drumului sau chiar a cursurilor de apă ce traversează comuna”, a declarat Cristian Tuţă.
Câinii sunt abandonaţi de cetăţeni din alte localităţi
Primarul de la Bucovăţ admite că aceşti câini ar trebui strânşi şi duşi într-un adăpost special, lucru care ar trebui să fie făcut de către un serviciu de ecarisaj. Din păcate, nu există aşa ceva la nivelul primăriei, care nu îşi permite costurile de întreţinere unei astfel de activităţi. ”Cetăţenii vin aici, îi lasă şi apoi dispar cu maşinile. Este destul de greu să îi prindem, în momentul în care fac acest lucru. O parte din aceşti câini au fost adoptaţi de oamenii de la noi din comună, însă destui au rămas pe stradă şi ar trebui luaţi şi duşi într-un adăpost. Mi-am propus să vorbesc şi cu cei de la ecarisaj, din Craiova, pentru a găsi împreună o soluţie care să nu fie foarte costisitoare pentru bugetul local”, ne-a precizat primarul Cristian Tuţă. Acesta a dat exemplul unui cal, al cărui cadavru a fost lăsat pe raza comunei şi care a fost incinerat, în cele din urmă, pe banii primăriei, întreaga operaţiune costând 2.000 de lei.
Ecarisajul de la Craiova intervine doar în baza unui protocol
Singurul adăpost pentru câinii fără stăpân din Dolj este cel de la Breasta, construit de Primăria Craiova şi gestionat de SC Salubritate, care are în subordine şi singurul serviciu de ecarisaj din judeţ. Acolo ar trebui să ajungă şi câinii de la Bucovăţ, însă reprezentanţii SC Salubritate spun că nu au putut să intervină întrucât nu a avut nici o bază legală pe care să acţioneze. ”Legislaţia în vigoare permite încheierea unor protocoale între operatorii care au delegată activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân într-o unitate administrativ teritorială cu primăriile din localităţile limitrofe. Prin urmare, SC Salubritate Craiova SRL are posibilitatea de a interveni pentru capturarea câinilor aflaţi pe domeniul public al comunei Bucovăţ, însă doar după semnarea acestui protocol, a cărui încheiere trebuie solicitată de către autorităţile locale din comună”, a declarat Cristina Ghenea, purtător de cuvânt în cadrul SC Salubritate Craiova SRL. Reamintim că, şi în Craiova, hingherii intervin pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzi doar la solicitarea scrisă sau telefonică a cetăţenilor.
Microciparea tuturor câinilor, cea mai potrivită soluţie
Autorităţile sanitar-veterinare afirmă că există, totuşi, şi o soluţie foarte eficientă, care se aflată la îndemâna fiecărui proprietar de animale: microciparea tuturor câinilor pe care îi deţin. Toate datele despre animal ajung atunci în registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân – care a fost creat la nivel naţional din anul 2014 – şi, astfel, se va şti exact cui aparţine câinele abandonat. Amenda, cu siguranţă, îi va descuraja pe cei care îşi lasă animalele la marginea drumului. În plus, microciparea şi întocmirea carnetului de sănătate – costuri pe care le suportă proprietarul –asigură gratuitatea vaccinării împotriva rabiei. ”La nivelul României, din 2014 de când funcţionează această bază de date, dintr-un total de 4,5 milioane de câini, au fost microcipaţi şi înscrişi doar 1 milion. La nivelul Doljului, sunt cam 240.000 de câini şi introduşi în sistem, până la această dată, sunt 110.000, fiind unul dintre judeţele cu cea mai mare rată de vaccinare, totuşi. Dar, este foarte necesar ca toţi proprietarii de animale să conştientizeze că trebuie să se protejeze pe ei şi pe animalele lor, vaccinându-le. Ar fi foarte uşor de urmărit atunci, printr-o verificare a sistemului, cine este persoana care a abandonat un câine şi să ne îndreptăm împotriva acesteia, conform prevederilor legale pe care le avem”, a explicat directorul adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinare Dolj, dr. Costică Retea.
Reprezentanţii DSVSA Dolj: „Stăm pe o bombă biologică”
Gestul de a abandona un câine poate avea, însă, consecinţe la care puţini dintre cei care fac acest lucru se gândesc. Tot autorităţile veterinare atrag atenţia că, în pădurile în care sunt lăsaţi, câinii pot foarte uşor să contacteze, de la alte animale, de la vulpi în special, rabia, un virus foarte periculos şi pentru om. „De obicei, vaccinul contra rabiei are o perioadă de acoperire de aproape doi ani, după care câinele este expus acestui virus. De aceea, este foarte important ca proprietarii să meargă cu animalele lor la vaccinat. Trebuie să înţelegem că stăm pe o bombă biologică. DSVSA Dolj a efectuat, în perioada 1-3 martie, o analiză a campaniei de vaccinare anti-rabică 2016-2017 a câinilor şi pisicilor din gospodăriile populaţiei existente în judeţul Dolj. Rezultatul: multe carnivore sunt nevaccinate şi, deci, expun populaţia la un mare risc. Ori proprietarii sunt obligaţi, prin lege, să prezinte medicilor veterinari animalele, documentele şi informaţiile necesare identificării”, a mai spus directorul adjunct Costică Retea.
Rabia este foarte periculoasă pentru om
La această dată, un număr foarte mare de câini din judeţul Dolj nu sunt identificaţi prin microcipare şi nu sunt vaccinaţi anti-rabic, fiind expuşi contaminării cu virusul rabic ce duce la apariţia rabiei şi pune în pericol viaţa oamenilor. Turbarea este produsă de un virus care atacă sistemul nervos. Specialiştii în medicină veterinară spun că, odată ce apar simptome ale bolii, efectul este fatal. Prin muşcătura sau zgârietura unui animal infectat, boala se transmite imediat la om, iar medicii veterinari avertizează că, dacă nu se merge la doctor într-un timp scurt, virusul se răspândeşte la sistemul nervos şi nu se mai poate face nimic pentru persoana respectivă. Un tratament pentru stoparea acestui virus la om este extrem de scump şi ajunge până la 2.000 de euro, în timp ce vaccinarea unui câine sau a unei pisici împotriva rabiei costă doar 5 euro. Refuzul identificării prin microcipare se sancţionează, potrivit Legii 258/2013, cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei, iar refuzul vaccinării anti-rabice a câinilor cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
