Într-o ţară în care atâtea sate şi comune nu au nici măcar acces la asistenţă medicală primară, în care s-a pus lacătul pe unităţi sanitare doar de dragul de a le desfiinţa, spitalele din marile centrele universitare rămân pentru cei mai mulţi pacienţi singura speranţă. Este o realitate confirmată şi de cifre. Numai la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova sunt internate în fiecare an 70.000 de persoane, adică aproape 6.000 de pacienţi lună de lună, cu o rată de operabilitate de peste 60%. Practic în regiune nu există o altă instituţie cu un volum de muncă atât de mare care să presupună o asemenea implicare emoţională.
Spitalul Judeţean din Craiova este cel mare spital monobloc din ţară şi aici sunt transportaţi pacienţi din toată Oltenia. Mai ales cazurile grave. Numai la nivelul clinicii de chirurgie pediatrică sunt operaţi în fiecare an aproximativ 1.500 de copii, fără a mai pune la socoteală aparatele gipsate sau tratamentele care se administrează pe secţie. Mortalitatea infantilă se situează în jurul a 0,5%, mai puţin comparativ cu ceilalţi ani, când atingea 1%.
„Ce ne-am face fără marile unităţi sanitare din această ţară? Aici ajung majoritatea cazurilor grave pentru că există posibilitatea ca ele să fie rezolvate de o echipă interdisciplinară de medici care colaborează pentru a alege cea mai bună soluţie. Avem specialişti buni, iar şcoala românească de medicină este în continuare una de referinţă la nivel european. Sunt absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova – greci, bulgari sau sârbi – pe care îi regăsim acum în sistemele sanitare din ţara lor. Mortalitatea infantilă pe secţia de chirurgie pediatrică a Spitalului Judeţean este mai scăzută comparativ cu anii trecuţi. Din păcate la spital ajung şi cazuri depăşite medical, aflate în ultima fază. Acest lucru nu denotă o culpă a medicilor. Nu există doctori care să vrea să facă rău”, precizează reputatul chirurg pediatru craiovean acad. dr. Corneliu Sabetay.
Acad. dr. Corneliu Sabetay: „Spitalele îşi fac datoria”
Desigur, lipsa de medicamente şi de aparatură de specialitate a fost şi rămâne o problemă naţională. De-a lungul fiecărui mandat, şefii din Sănătate s-au bătut cu pumnul în piept că vor rezolva aceste probleme, că vom avea spitale noi şi bine dotate, că vom avea români din ce în ce mai sănătoşi. În ultimii cinci ani, Ministerul Sănătăţii a pierdut fonduri nerambursabile de 500 de milioane de euro. Cu aceşti bani, spitalele mari din ţară ar fi putut fi dotate fiecare cu aparate moderne de diagnostic de tipul computerelor tomograf sau a celor cu rezonanţă magnetică. În acest moment însă, există localităţi în România de unde pacienţii sunt trimişi şi la 150 de kilometri pentru astfel de investigaţii. Din acest motiv poate ar fi nevoie de mai mulţi profesionişti acolo unde se iau decizii pentru întreg sistemul sanitar.
„La nivelul Ministerului Sănătăţii trebuie să lucreze capacităţile intelectuale din lumea medicală, oameni care să aibă experienţă în sistemul sanitar. Spitalele îşi fac datoria însă este nevoie şi de sprijin din partea statului, a autorităţilor. Şi nu doar spitalele contează în această ecuaţie. Trebuie să remarcăm şi calitatea serviciilor de urgenţă, a serviciului de ambulanţă sau SMURD”, afirmă acad. dr. Corneliu Sabetay.
O speranţă pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare
O veste bună este aceea că până la sfârşitul acestui an ar urma să se finalizeze lucrările la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, cel mai important proiect al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova de la înfiinţarea sa, în 1970. În plus, vor continua investiţiile în extinderea şi reabilitarea Unităţii de Primiri Urgenţe, iar mai multe secţii vor beneficia de aparatură nouă şi modernizări importante. Toate aceste proiecte sunt justificate de numărul mare de pacienţi care trec pragul spitalului. Inaugurarea şi dotarea cu aparatură modernă a Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară este cu atât mai importantă cu cât cele mai apropiate centru în care se efectuează astfel de intervenţii medicale sunt Timişoara sau Bucureşti.
