Opoziţia la ultima încercare!

0
123
 Preşedintele Klaus Iohannis a primit, la Cotroceni, pentru consultările anunţate, rând pe rând, delegaţiile PNL, USR, UDMR, pentru astăzi fiind programate întâlniri cu reprezentenţii PMP, ALDE, PRO-România, minorităţile naţionale şi… PSD. Delegaţia social-democraţilor va fi condusă de premierul Viorica Dăncilă, aflată ieri la Bruxelles. Ceea ce a răzbătut în spaţiul public se ştie deja: moţiunea de cenzură a opoziţiei va fi depusă cel mai târziu săptămâna viitoare, iar scenariile cele mai optimiste prevăd ca aceasta să treacă. Situaţie în care se vor purta discuţii despre un guvern interimar sau un nou guvern. Dan Barna, liderul USR, opinează că alegerile anticipate – aproape excluse în opinia noastră – ar putea să aibă loc după alegerile prezidenţiale, fiindcă deja majoritatea parlamentară „nu mai funcţionează”. Potrivit doleanţelor, exprimate, Dan Barna ar dori organizarea alegerii primarilor în două tururi, abrogarea OUG 114, revizuirea Constituţiei pentru „inserarea” în legea fundamentală a prevederii exprese „fără penali în funcţii publice” şi aşa mai departe. Tot în opinia sa, după alegerile parlamentare – anticipate – dacă va fi necesară o coaliţie lărgită de guvernare, USR va sta la masa discuţiilor. Momentan, în afara unei coabitări reci cu PNL, în Parlament, nimic altceva. Până atunci, o spune tot Dan Barna ca doleanţă expresă: o guvernare non-PSD. O moţiune de cenzură la prima vedere, după testarea majorităţii de la Camera Deputaţilor, preilejuită de desemnarea unui nou preşedinte în persoana social-democratului Marcel Ciolacu, teoretic nu poate avea decât aceeaşi şansă. Dar, prin preparative speciale, se pot întâmpla şi… minuni. Alegerile anticipate sunt însă excluse. Nu există un precedent în acest exerciţiu extrem de riscant. Ceea ce se poate orbserva este altceva: radicalizarea exacerbată a mesajelor lui Klaus Iohannis în privinţa PSD, realitate de netăgăduit. Ce strategie vor adopta, acum, social-democraţii, astăzi şi în perioada următoare, rămâne de urmărit. Se negociază subtil. Se caută o nouă paradigmă politică. Şi Klaus Iohannis doreşte nespus un guvern al său – care să organizeze alegerile prezidenţiale – şi să-i asigure o victorie necondiţionată în tentativa obţinerii celui de-al doilea mandat. Adevărat miraj. Este tot ceea ce îl interesează. Ranforsat de succesul de la referendum, a organizat consultări cu partidele politice ca pretext. Ar mai fi ceva de spus: Ludovic Orban, liderul liberalilor, extrem de locvace de regulă, nu poate să nu simtă capcana întinsă, aceea că în niciun caz nu va fi… preferat pentru o eventuală numire de prim-ministru, iar pe de altă parte însăşi capacitatea sa de negociere cu spectrul politic rămâne extrem de restrânsă. Cum s-a şi probat. Moţiunea de cenzură a opoziţiei este ultima încercare a acesteia. Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale preşedintele nu poate dizolva Parlamentul. Mandatul său expiră pe 21 decembrie a.c. Câtă vreme guvernul nu demisionează, toate scenariile rămân discutabile, fiindcă şi dacă toţi cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale ar susţine moţiunea, alăturându-se PNL, USR, PRO-România şi PMP, tot ar mai fi nevoie de numeroase trădări, din tabăra PSD-ALDE. O tabără care cumulează 239 mandate împreună, cu şase peste majoritatea cerută de lege, care nu are nevoie decât de „unitate” în faţa noii încercări aproape disperată. Pentru a se pregăti apoi, de alegerile prezidenţiale. Care vor fi prefaţate de un amplu program de educaţie civică şi de promovare a votului informal, în rândul cetăţenilor de 55-85 ani, din regiunile rurale din Sud-Estul ţării, rămase fiefuri ale PSD şi după alegerile europarlamentare de luna trecută, lansat de ambasada SUA la Bucureşti. Fiindcă cetăţenii trebuie învăţaţi să voteze. Şi asta o vor face ONG-uri româneşti, beneficiare ale unor granturi, sub sloganul „votul meu contează”. Probabil că un asemenea program va mai fi finanţat în… Venezuela.