Venezuela: O criză cu posibile consecinţe!

0
74

După ce şeful statului venezuelean, Nicolas Maduro, a respins duminică seara ultimatumul a şapte ţări europene (Franţa, Regatul Unit, Spania, Germania, Austria, Danemarca, Suedia) de a organiza noi alegeri prezidenţiale, mai multe dintre acestea au decis, ieri, recunoaşterea lui Juan Guaido, preşedintele Parlamentului, dominat de opoziţie, ca preşedinte interimar al ţării. „Venezuelenii au dreptul să se exprime liber şi democratic. Franţa îl recunoaşte pe Guaido ca preşedinte pentru a pune în operă procesul electoral. Susţinem grupul de contact creat de UE în această perioadă de tranziţie”, a scris pe Twitter Emmanuel Macron, în franceză şi spaniolă. La rândul său, Nicolas Maduro, pe canalul spaniol „La Sexta” a declarat că nu va face o probă de laşitate, la presiunile care îl obligă să renunţe. Ottawa a cerut, luni dimineaţă, convocarea miniştrilor de Externe ai grupului de la Lima, care are ca membri, Canada şi alte zece ţări latino-americane. O reuniune la care secretarul american de stat, Mike Pompeo, a anunţat că va participa prin video. Uniunea Europeană de asemenea. În cursul zilei de duminică, premierul canadian, Justin Trudeau, care s-a implicat personal în această criză, s-a întreţinut telefonic cu Juan Guaido, convenind asupra organizării unor alegeri prezidenţiale „libere şi juste”, reafirmând totodată „ilegimitatea” lui Nicolas Maduro. Încă de joi, Parlamentul European recunoscuse autoritatea lui Juan Guaido, recomandând ţărilor UE să facă acelaşi lucru. Lucrurile stau, momentan, destul de neclar: SUA, Canada, şi numeroase ţări din America latină, în frunte cu Columbia şi Brazilia, l-au recunoscut pe Juan Guaido, dar imensa majoritate a celor 193 de state membre ONU, îl consideră în continuare preşedinte doar pe Nicolas Maduro. Donald Trump, într-o declaraţie pentru CBS, a spus că recursul la o intervenţie armată în Venezuela este o opţiune. Susţinut declarat de Rusia, China, Turcia (ţară membră NATO), Coreea de Nord, Mexic, Cuba, Ecuador, Nicolas Maduro (56 ani) a acuzat SUA de organizarea unei lovituri de stat. În cursul unei reapariţii în public, după mai multe zile, Nicolas Maduro a reafirmat în faţa miilor de partizani disponibilitatea de a organiza alegeri legislative anticipate pentru înlocuirea actualului Parlament. Opoziţia, la rândul său, are prevăzută o nouă manifestare la 12 februarie a.c. Juan Guaido anunţând sosirea în următoarele zile a unor ajutoare umanitare, care vor fi distribuite la frontiera cu Columbia şi Brazilia şi pe o insulă din Caraibe. Sunt zile fierbinţi la Caracas. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, într-un discurs la universitatea slavonă ruso-cârgâză, a reamintit că alegerile pentru al doilea mandat al preşedintelui Nicolas Maduro au avut loc în mai anul trecut, reamintind că abia acum ele sunt contestate. Cui aparţine, aşadar, puterea de la Caracas? Unui lider al opoziţiei, ales în fruntea Parlamentului, dar fără putere sau unui preşedinte care dispune de instrumentele puterii, dar a cărui realegere este acum contestată. Reamintim că la 10 ianuarie a.c. Nicolas Maduro a fost reinvestit pentru un al doilea mandat în fruntea Venezuelei, în urma unor alegeri, denunţate, acum, ca fiind incorecte. Pentru moment, armata venezueleană nu a basculat de partea lui Juan Guaido. Într-o situaţie destul de volatilă, o intervenţie militară ar complica enorm lucrurile, consimt analiştii politici.