DN 56 face legătura între Craiova şi Calafat şi reabilitarea sa, circumscrisă modernizării şi dezvoltării infrastructurii de interes naţional, finanţată prin instrumente structurale, trebuia deja finalizată. Valoarea totală a proiectului, potrivit datelor de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se ridică al 327127000 lei, din care, valoarea eligibilă este de 245705979 lei, contribuţia Comisiei Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională fiind de 208850082 lei (85% din valoarea totală), diferenţa de 118276918 lei (15% din valoare eligibilă plus valoarea neeligibilă fiind asigurată din bugetul de stat). Proiectul iniţial a avut ca obiective reabilitarea a 80 km de drum, construirea a două poduri noi, repararea a cinci poduri, 61 podeţe, reamenajarea a opt intersecţii şi a 12 spaţii de parcare existente. Pentru tronsonul Craiova – Galicea Mare din DN 56, contractul CNADNR a fost semnat, la 18 noiembrie 2011, cu Delta ACM 93 – care a subcontractat cu Domarcons – lucrarea este finalizată. Deşi s-au făcut şi mai sunt de efectuat corecţii înaintea recepţiei. Pentru celălalt tronson, Galicea Mare – Calafat, de 47 km, contractul a fost semnat, în cele din urmă, după o serie de contestaţii – soluţionate la Curtea de Apel Bucureşti – cu firma grecească Mochlos, la 6 august 2012. Cu un an întârziere, termenul de finalizare fiind 3 septembrie 2014. Invocând tot felul de motive, firma grecească este mult în urmă faţă de grafic, fiind repetat notificată de conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, care administrează DN 56, alături de alte 28 de drumuri naţionale în lungime de 1973 km, pe care se află construite 491 poduri în lungime de 23377 metri liniari. Cum şi la DRDP Craiova s-a schimbat conducerea în ultimii ani, după longevivul director Adrian Lumezeanu venind „temporar” Alin Golumbeanu (5 luni cu mandat şi tot atâtea fără mandat), acestuia succedându-i Bogdan Laurenţiu Bratu (consilier judeţean la Giurgiu), numit iniţial la 8 martie a.c. director economic şi comercial, de către directorul general CNAIR Ştefan Ioniţă, lucrurile n-au putut fi impulsionate, în măsura dorită. Cum ministrul Transporturilor este deputatul de Giurgiu Răzvan Cuc, se pot face speculaţii în legătură cu ultima desemnare. Dacă mai au vreun sens.
Nici operativitate, nici standarde de calitate
Presa locală, şi nu numai, a avut de-a lungul timpului, reproşuri sistematice vizavi de calitatea lucrărilor efectuate la DN 56, clasificat ca drum european (DE 79), cât şi ca drum naţional principal, conform HG 540/2000, ce face legătura între Craiova şi noul pod peste Dunăre, Calafat – Vidin. Un drum ce traversează comunele Podari, Radovan, Perişor, Giubega, Galicea Mare, Moţăţei, Maglavit, cu multe intersecţii. Nu se poate spune că au lipsit inspecţiile tehnice, menite să constate stadiul lucrărilor, calitatea acestora, formulându-se de fiecare dată îndrumări pentru remedieri de conformitate, interesată de această lucrare arătându-se inclusiv Corina Creţu, comisar european pentru politică regională. După 6 ani de la demararea execuţiei încă se lucrează, anumite segmente de drum necesitând „reparaţii” după turnarea asfaltului. Grăbiţi asfaltarea, că urmează … decopertarea, aşa discută, cu năduf, cei aflaţi în trafic. Circulându-se pe o singură bandă, în anumite momente, nervozitatea şoferilor este subînţeleasă. Pe de altă parte, extensia termenelor de predare a lucrării, în vederea recepţiei, se datorează şi faptului că firma Machlos a obţinut, mereu, amânările dorite, invocând … dificultăţi financiare.
Şanţurile morţii
Lăţimea părţii carosabile a DN 56 este de 8,80 metri şi pe anumite tronsoane panglica de asfalt este acompaniată de şanţuri din beton cu lăţime de 1,20 m şi adâncimea de 0,80 – 1,20 m, menite să preia precipitaţiile căzute, prevăzute prin proiect. Inginerul Cătălin Butoi, şeful departamentului Investiţii, din cadrul Regionalei de Drumuri şi Poduri Craiova, parte componentă la CNAIR SA, considerat un bun specialist, opinează că şanţurile amintite respectă studiile tehnico-economice premergătoare. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi actualul director, Bogdan Laurenţiu Bratu, deşi ele se constituie într-un pericol mortal pe timpul iernii, mai ales când se cochetează cu poleiul. Cât priveşte prezenţa alveolelor aiuritoare, anexate drumului naţional în discuţie, pentru a fi ocupate cu gazon, panseluţe, busuioc şi alte specii floricole, deşi sunt acoperite peste tot cu bălur, nici o justificare nu stă în picioare, ridicând mari probleme la deszăpezire, dar mai ales participanţilor la trafic, care derapează cu uşurinţă în ele. Aşa cum stau lucrurile, DN 56 trebuie împânzit cu indicatoare care restricţionează viteza, de la un capăt la altul. Din cauza tergiversării „reabilitării” DN 56, nu s-au putut demara procedurile de semnalizare orizontală şi verticală, deşi valorile de trafic fac imperios necesar acest lucru.
La orizont, anotimpul rece
Şanţurile pluviale despre care am menţionat sunt o nenorocire pe timpul iernii. În temeiul căror date meteorologice s-a stabilit dimensiunea lor rămâne de neînţeles. Mai sunt şi alte necazuri. Conexiunile DN 56 cu DJ 561, Moţăţei Sat – Moţăţei Gară (perpendicular pe drumul european), în bătaia viscolului, şi DJ 553 Maglavit – Poiana Mare, ridică probleme speciale la deszăpezire. În iarna trecută s-a ieşit din impas prin eforturi teribile. A fost o organizare „de şantier” de-a dreptul notabilă. Deja pregătirea sezonului rece presupune inventarierea utilajelor de deszăpezire existente, instalarea parazăpezilor şi achiziţionarea eventuală a unei automacarale de mare tonaj pentru ridicarea autocamioanelor, TIR-urilor sau autoturismelor derapate în şanţuri. În 2016, potrivit datelor Poliţei, s-au înregistrat patru accidente grave, cu patru răniţi şi un decedat, cinci accidente uşoare cu cinci răniţi şi 15 accidente soldate cu pagube materiale mari, după deraparea în şanţuri. Actualmente se apelează la automacaraua unei firme private din Vidin, care în iarna trecută a avut 100 de intervenţii. CNAIR ar mai avea nevoie de o platformă auto pentru ridicarea autoturismelor avariate. Dar conducerea companiei ştie mai bine decât noi de ce are nevoie. Deşi noul director, Bogdan Laurenţiu Bratu, nu vine din branşă, probabil va încerca să-şi justifice desemnarea, prin tenacitate şi hărnicie. E o presupunere.
