Ne vrem în afara civilizaţiei?

Nici un protest consistent, câteva comentarii răzleţe mai reuşite pe la televiziunile de ştiri, şi cam atât, în faţa unei drame descumpănitoare. Un copil de 4 ani a fost sfâşiat, luni, de o haită de maidanezi lângă Parcul Tei din Capitală. Medicul legist care a realizat autopsia copilului ucis a declarat într-o conferinţă de presă că trage un semnal de alarmă asupra cazurilor frecvente de oameni muşcaţi de câini. „Copilul avea corpul plin de muşcături. Plăgi deschise. Arăta ca o pradă”. De fapt, cauza decesului a fost hemoragia masivă externă. Medicul respectiv a mai spus că este deja cel de-al treilea caz al său de o asemenea înspăimântătoare ferocitate. Cum s-a ajuns la un anacronism revoltător se ştie. Prin complicitatea unor avocaţi ai maidanezilor, reprezentanţi ai unor ONG-uri ce solicită online donaţii, din dragoste bolnavă faţă de maidanezi. În faţa unei drame teribile, păstrează acum tăcerea. Legislaţia în vigoare este tolerantă, ca să nu spunem proastă, şi îngăduie doar măsuri costisitoare pentru orice comunitate: stabilimente la standarde ridicate, sterilizare pe bani publici, hrănire şi supraveghere continuă. Maidanezii beneficiază de mai multă grijă, prin trompetele ONG-iste, decât oamenii vârstnici din categoriile defavorizate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a promis ieri, printr-o declaraţie de presă, că legea în materie va fi revizuită. Pe această temă discuţiile tensionate, cu argumente pro şi contra, cu rare momente de repaos, se poartă şi în municipiul Craiova. Până o să ajungem de pomina Europei: să se întâmple, Doamne fereşte, o dramă similară. De care n-am fost departe, în destule rânduri. Ori, paradoxal, nici în demersurile raţionale, deplin fireşti, poate nu deplin calibrate, ale primarului Lia Olguţa Vasilescu, ceea ce numim societate civilă nu i s-a alăturat. Dimpotrivă, grupul de presiune al „marilor iubitori de maidanezi” – sterilizaţi, nesterilizaţi – a orchestrat spectacolul de acum ştiut, zilele trecute, chiar în sala de şedinţe a Consiliului Local Municipal. Se moare de grija javrelor! Care, pe nu puţine artere ale Craiovei, umblă nestingherite şi ziua în amiaza mare, dar şi noaptea, când devin agresive la încălcarea propriului teritoriu. În faţa deznodământului tragic cu copilul de 4 ani, scăpat de sub supraveghere, nu există nici un argument care să ne stoarcă compasiune pentru câinii vagabonzi. Proliferează o dileală nefirească, fiindcă n-avem cum să definim altfel absenţa oricărei reacţii, cât de cât civice, normale, din partea craiovenilor cu scaun la cap. De parcă am luat-o toţi razna, căzând într-o patimă bolnavă. O necurmată „tocmeală” încă se poartă. Declaraţia medicului legist de la Institutul de Medicină Legală din Bucureşti a fost una încărcată de revoltă, după ce văzuse corpul încărcat de plăgi al copilului de 4 ani. Literalmente, nu-şi găsea cuvintele potrivite. Ce se întâmplă cu noi? Una este ca iubitorii de animale, inclusiv de câini de rasă sau maidanezi, să aibă în propria curte, sub directa ocrotire, astfel de vietăţi credincioase, în padocuri amenajate, circumscriindu-se prevederilor Regulamentul privind desfăşurarea activităţii de ecarisaj în municipiul Craiova, şi alta să tolerăm promenada de maidanezi, nevaccinaţi antirabic, pe străzile urbei. Ultima oră: unul dintre câinii ucigaşi, potrivit OSPA, aparţinea unui… ONG, Fundaţia Caleidoscop.