Parlamentul a demarat reforma Actului electoral al Uniunii

0
62
Parlamentul a demarat reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european.

Parlamentul a adoptat marți un raport de inițiativă legislativă pentru a îmbunătăți regulile referitoare la alegerile europene. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 împotrivă și 48 abțineri, iar rezoluția aferentă cu 331 de voturi pentru, 257 împotrivă și 52 abțineri.

În temeiul sistemului propus de eurodeputați, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputați europeni în circumscripțiile naționale și unul pentru a alege deputați europeni într-o circumscripție la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, țările Uniunii ar urma să fie împărțite în trei grupuri, în funcție de mărimea populației. Listele ar urma să fie completate cu candidați proveniți din aceste grupuri în mod proporțional. Listele de candidați la nivelul întregii Uniuni ar trebui transmise de entități electorale europene, cum ar fi coaliții de partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători sau partide politice europene.

Parlamentul dorește, de asemenea, să combată inegalitatea de gen. În acest sens, observă că, în ciuda unei îmbunătățiri generale în cadrul ultimelor alegeri, unele țări nu au avut nici măcar o singură femeie aleasă în Parlament. Textul propune folosirea obligatorie a unor „liste-fermoar” (adică liste în care să alterneze candidații femei și bărbați) sau a unor cote, fără a încălca drepturile persoanelor non-binare.

Alte propuneri de a „europeniza” alegerile includ:

– 9 mai ca zi europeană comună de vot;

– Dreptul de a candida la alegeri pentru toți europenii peste 18 ani;

– Un prag electoral obligatoriu de cel puțin 3,5% pentru circumscripțiile mari de peste 60 de locuri;

– Acces egal la alegeri pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei cu dizabilități, și opțiunea votului prin corespondență; și

– Dreptul cetățenilor de a vota pentru președintele Comisiei în cadrul unui sistem de „candidați cap de listă” (Spitzenkandidaten) prin intermediul listelor la nivelul Uniunii.

Ar urma să fie creată o nouă Autoritate electorală europeană care să supravegheze procesul și să asigure respectarea noilor norme.

Potrivit articolului 223 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, documentul de inițiativă legislativă al Parlamentului ar trebui să fie aprobat în unanimitate de către Consiliu. Textul ar reveni apoi în Parlament pentru a obține aprobarea deputaților europeni, înainte de a fi aprobat de toate țările Uniunii în conformitate cu cerințele lor constituționale specifice. Negocierile cu Consiliul vor începe în momentul în care țările Uniunii își vor adopta poziția.

Domènec Ruiz Devesa (S&D, Spania) a declarat: „Această reformă va spori vizibilitatea partidelor politice europene și le va permite acestora (și în special candidaților lor de pe listele paneuropene) să desfășoare campanii în întreaga UE, astfel încât să putem crea o adevărată dezbatere paneuropeană. Oamenii vor ști că votează pentru entități politice europene și pentru candidații cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei. Parlamentul a transmis Consiliului un mesaj puternic că este momentul să se modifice legislația electorală a UE, astfel încât să putem organiza alegeri care să reflecte în mod corespunzător realitățile politice actuale.”