Ucraina: Zile de maximă tensiune

0
105

Eliberarea observatorilor OSCE, reţinuţi de rebelii separatişti la Slaviansk, în estul ţării, asaltul forţelor ucrainene asupra acestui oraş, Odesa care îşi plânge morţii, sunt numai câteva din evenimentele ultimelor zile, în Ucraina orientală. Observatorii OSCE, după opt zile de prizonierat, prezentaţi ca prizonieri de război, au fost eliberaţi prin intervenţia emisarului rus Vladimir Lukin, care a justificat „motive umanitare”. Slavianskul şi oraşul vecin, Kramatorsk, au fost, vineri, teatrul unor operaţiuni „antiteroriste” din partea armatei ucrainene, soldate cu victime şi răniţi de-o parte şi de cealaltă. Şeful operaţiunilor antiteroriste, Vasil Kruţov, vorbea de moartea a cinci militari ucraineni, iar partea insurgenţilor menţiona moartea a trei rebeli şi doi civili. Oricum, eliberarea observatorilor a fost salutată de secretarul general ONU, Ban Ki-moon, şi mai multe capitale europene. Secretarul american de stat John Kerry s-a arătat, de asemenea, „foarte satisfăcut” de eliberarea inspectorilor OSCE, după o conversaţie cu omologul său rus Serghei Lavrov. La rândul său, secretarul general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Rusia comite o eroare istorică continuând destabilizarea Ucrainei. În schimb, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un comunicat de presă, a spus că regimul de la Kiev a declarat război propriului popor. Odesa este în doliu, după ce aproape 50 de persoane şi-au pierdut viaţa, din care 42 într-un incendiu şi în violentele confruntări între proruşi şi unităţile militare ucrainene, încât drama a provocat o vie emoţie internaţională: şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a solicitat o anchetă independentă pentru identificarea responsabililor acestor violenţe. Partea rusă consideră că este de-a dreptul absurd să se vorbească de alegeri în Ucraina, în contextul actual al violenţelor, pentru 25 mai fiind prevăzut un scrutin de desemnare a succesorului lui Viktor Ianukovici. Mai trebuie consemnat frontul comun contra lui Vladimir Putin stabilit de Angela Merkel şi Barack Obama, într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă. Obama a subliniat „remarcabila unitate” a SUA şi UE, deşi europenii sunt evident foarte divizaţi pe această chestiune, din cauza dependenţei economice şi energetice faţă de Moscova. S-a vorbit de sancţiuni sectoriale, dar acestea nu vor fi puse în aplicare fără discuţii prealabile cu cele 28 de state UE. Prezenţa Angelei Merkel la Washington în plină criză ucraineană este percepută ca fiind crucială. Prima economie a Europei şi partenerul cel mai important al Rusiei după China, Germania contează greu în balanţa de forţe. Circa 6.000 de antreprize germane fac afaceri cu Rusia. Cancelarul german a declarat că „divergenţele substanţiale” dintre SUA şi Germania pe chestiunea practicilor Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) americane au putut fi surmontate. Deşi tentativele Germaniei pentru aranjarea unui nou acord de non-spionaj au eşuat.