Unul dintre cele mai cunoscute oraşe din ţară, Calafatul se poate mândri cu o istorie care a fost şi este în continuare marcată decisiv de apele Dunării, dar şi cu un potenţial turistic deosebit, dar care, până acum, nu a fost pus în valoare. Totuşi, în ultimii ani, odată cu inaugurarea podului care face legătura cu oraşul Vidin, lucrurile au început să se schimbe, iar autorităţile au început să vadă tot mai clar că turismul poate fi cheia pentru dezvoltarea bătrânului oraş.
Cândva un punct extrem de important pentru economia zonei de Sud a României, Calafatul a suferit enorm în anii de după Decembrie `89. Rând pe rând, societăţile care animau platforma industrială a oraşului au dispărut, luând cu ele şi locurile de muncă atât de necesare. Însă, municipiul pare să fi depăşit momentul cel mai greu, iar situaţia a început, uşor-uşor, să se îmbunătăţească.
Astfel, odată cu darea în folosinţă a podului care face legătura cu Vidinul, Calafatul şi-a recăpătat puţin din vigoarea şi vibraţia din vremurile sale bune. Podul peste Dunăre nu este însă doar o veste bună pentru economia locală, ci reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului. Deja, lucru confirmat de date oficiale, Calafatul atrage un număr tot mai mare de turişti de la an la an. Acest lucru pare că l-au observat şi autorităţile locale care, acum, se gândesc serios să transforme oraşul într-un veritabil oraş turistic.
Turismul, o prioritate
Prezenţa Dunării oferă Calafatului un foarte bun potenţial turistic, nu doar din punct de vedere al tranzitului turistic ce se poate realiza pe cursul fluviului, dar şi din punct de vedere al activităţilor ce pot fi desfăşurate la nivel local. Cu toate astea, potenţialul turistic nu este încă suficient valorificat, deşi ar putea constitui un pilon extrem de solid pentru economia oraşului. Acest lucru l-au înţeles şi autorităţile locale care început o serie de proiecte menite să pună Calafatul pe harta turistică a ţării. Unul dintre acestea vizează înfiinţarea unei agenţii de turism local care să preia toate atribuţiile legate de turism. Totodată, există mai multe proiecte legate de amenajarea turistică din zona portuară, acolo unde autorităţile vor să dezvolte infrastructura necesară pentru acostarea ambarcaţiunilor uşoare, copiind astfel modelul altor oraşe aflate de-a lungul Dunării şi care au înţeles să fructifice această oportunitate.
Numărul turiştilor este în creştere
În ultimii ani, Calafatul a cunoscut o creştere consistentă a numărului de turişti români, dar şi a celor străini. Acest lucru s-a datorat, în special, podului care leagă Calafatul de Vidin şi de peninsula Balcanică. Totodată, zona Calafatului a început să atragă tot mai mulţi turişti de sezon, persoane care vin să profite de plajele deosebite de lângă oraş. Acestea, două la număr, oferă acces gratuit şi posibilitatea turiştilor să practice diverse sporturi nautice şi reprezintă o variantă excelentă pentru cei care nu pot sau nu vor să meargă pe litoral. Afluxul tot mai mare de turişti a determinat autorităţile să înceapă amenajarea unei plaje noi.
Turiştii găsesc în Calafat destule variante pentru cazare, oraşul având în prezent patru hoteluri şi trei pensiuni, dar turiştii pot opta să închirieze şi căsuţe aflate pe marginea Dunării, în zona punctului Başcov.
Un oraş plin de istorie
Potenţialul Calafatului nu se limitează însă doar la turiştii atraşi de plaje şi apele Dunării, ci şi la turiştii pasionaţi de istorie. Aşa cum se ştie, Calafatul este unul dintre cele mai vechi oraşe din România din punct de vedere al atestării documentare, care datează din 1424, şi se referă la Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devenise punctul de tranzit cel mai important pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică. Numele Calafatului este legat şi de Războiul de Independenţă din 1877, atunci când, de la Calafat, au fost lansate primele salve de tuna supra Vidinului, la acea vreme aflat sub ocupaţia otomană.
Memoria acelui moment este încă vie în conştiinţa oraşului, care găzduieşte numeroase statui şi monumente dedicate soldaţilor care au luptat pentru independenţă. Cel mai cunoscut este, de departe, „1877“ – inaugurat în 1980, amplasat la o înălţime de 70 de metri deasupra nivelului Dunării, pe locul de unde s-a tras primul obuz şi unde Carol I ar fi rostit celebra frază „asta-i muzica ce-mi place“.
În total, în Calafat există şapte monumente închinate Independenţei: două dintre ele omagiază pe cel dintâi ostaş căzut la datorie, Constantin Popescu, iar celelalte cinci au fost ridicate pe locul bateriilor de artilerie care au sprijinit frontul de le Vidin. Ori de câte ori vorbim despre punctele de atracţie ale Calafatului, nu putem să nu amintim despre Palatul Marincu, o perlă arhitecturală cu o deosebită valoare artistic şi care, în prezent, găzduieşte Muzeul de Artă şi Etnografie şi unde vizitatorii pot admira lucrări de o inestimabilă valoare: cum ar fi picturi executate de Grigorescu şi Paladi.
Bisericile oraşului – comori arhitecturale
Calafatul este, de asemenea, casă pentru un număr mare de biserici vechi, care pot oricând să fie incluse într-un traseu dedicate pasionaţilor de turism religios. Una dintre acestea este Biserica „Sfântul Nicolae”, construită în perioada 1730-1740.Lăcaşul de cult, care din cauza permanentului pericol otoman de peste Dunăre a funcţionat într-un bordei, găzduit, în toamna anului 1830, la o Sfântă Liturghie, pe principele sârbilor, Miloş Obrenovici, şi pe Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti. Regele Carol a vizitat de mai multe ori biserica, motiv pentru care portretul său este pictat pe unul dintre pereţi.
O altă bijuterie este şi Biserica „Izvorul Tămăduirii”, cunoscută şi sub numele de Biserica „Grecească”,care a fost zidită între anii 1864 – 1874. Terenul a fost donat de ctitorul ei, Hagi Panait Theodoru, fiind amplasat în cel mai pitoresc şi înalt loc al oraşului, la o înălţime de peste 70 de metri deasupra nivelului Dunării, având o frumoasă vedere spre Dunăre şi Vidin.
Sfântul locaş este în formă triconică, cu ziduri solide de peste un metru în grosime, are trei turle, două pe pronaos şi una pe naos, ce se sprijină pe stâlpi solizi în formă pătrată, cu latura de un metru. Interiorul bisericii este înnobilat de patru policandre de cristal veritabil de Murano.
Pe lista de investiţii a Primăriei Calafat pentru anul 2018, se regăsesc câteva proiecte importante care privesc în mod direct partea turistică a oraşului:
- Artă şi cultură active comune transfrontaliere în sprijinul dezvoltării durabile a turismului – avize de specialitate;
- Activităţi ecologice pentru promovarea patrimoniului cultural şi natural în Calafat şi regiunea bulgară Chuprene – avize de specialitate;
- Amenajare zona de agrement sud-vest Municipiul Calafat – Parcul Tineretului – avize de specialitate.
Lucian Ciobanu, primarul municipiului Calafat: „Municipiul Calafat are un mare avantaj, care până în prezent nu a fost exploatat şi acesta este evident Dunărea. Suntem obligaţi să privim tot mai mult către oportunităţile pe care ni le oferă acest fluviu, dacă dorim să dezvoltăm localitatea. Turismul este o parte important şi trebuie să recunoaştem că ne ajută foarte mult podul construit peste Dunăre. În viitorul apropiat eu cred că se vor concretiza nişte paşi importanţi în acest sens. Sunt convins că dacă vom reuşi să creştem numărul de turişti, vom avea şi mai multe locuri de muncă. Pentru noi turismul este o prioritate”.
