Donald Tusk, la Atena şi Ankara în cadrul turneului în ţările de pe ruta migranţilor către UE

0
40

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a efectuat ieri vizite la Atena şi Ankara, ultimele etape în cadrul unui turneu în ţările de pe ruta migranţilor care vor să ajungă în Europa de Nord. Uniunea Europeană (UE) a propus miercuri un ajutor umanitar fără precedent – în valoare de 700 de milioane de euro – statelor aflate în prima linie a afluxului masiv de migranţi, precum Grecia, unde aproximativ 10.000 de persoane sunt în continuare blocate la frontiera cu Macedonia. Angrenajul restricţiilor decise recent de către mai multe ţări din Balcani i-a blocat pe migranţi în Grecia, ceea ce ar putea conduce, avertizează ONU, la o criză umanitară „iminentă”. Marea majoritate a migranţilor a trecut prin Grecia, principala poartă de intrare în Uniune, venind dinspre coastele Turciei, unde continuă să sosească solicitanţi de azil care fug din Siria, o ţară în care un armistiţiu fragil a intrat astăzi în cea de a şaptea zi. Donald Tusk a evocat această criză miercuri, în cadrul unei vizite în Croaţia. El s-a întâlnit ieri, la Atena, cu premierul grec Alexis Tsipras, după care a discutat, la Ankara, cu premierul turc Ahmet Davutoglu, înaintea unui summit crucial UE-Turcia, pe 7 martie, dedicat crizei migraţiei. Comisia Europeană (CE), care aşteaptă de la Turcia să facă mai mult, a publicat miercuri un proiect fără precedent – privind furnizarea unui ajutor umanitar de urgenţă atât ţărilor terţe sărace, cât şi unor state membre UE. Ajutorul urmează să fie mobilizat pentru ţări care se confruntă cu dificultăţi „excepţionale”. Însă acesta va ajunge „în mare măsură în Grecia, deoarece acolo ne confruntăm cu criza umanitară cea mai gravă”, a dat asigurări comisarul Stylianides. Grecia – pe teritoriul căreia se află în prezent 23.000 de migranţi – a avertizat marţi că „nu este în măsură să facă faţă tuturor refugiaţilor care sosesc” şi şi-a evaluat nevoile la un total de 480 de milioane de euro, pentru a putea gestiona, dacă va fi cazul, 100.000 de eventuali refugiaţi. Macedonia a permis miercuri trecerea unui număr de 300 de refugiaţi sirieni şi irakieni. Un prim grup de 70 de refugiaţi a trecut frontiera în noaptea de marţi spre miercuri, iar alţi 130-150 de migranţi au trecut frontiera din Grecia treptat, până miercuri seara. În apropierea satului grec de frontieră Idomeni, într-o tabără amenajată pentru 1.600 de persoane, situaţia umanitară continua să se degradeze. „Îndepând de vineri şi până duminică, tabăra a trecut de la 4.000 la 8.000 de persoane. Acum sunt peste 9.000”, a declarat miercuri Jean-Nicolas Dangelser, însărcinatul cu logistica al ONG-ului Médecins sans frontière (MSF) la Idomeni. Opt migranţi iranieni, care şi-au cusut gura în semn de protest faţă de desfiinţarea parţială a taberei de la Calais, au mărşăluit prin „junglă”. Ei purtau pancarte pe care se puteau citi mesaje în engleză precum „Suntem oameni” şi „Unde este democraţia voastră? Unde este libertatea noastră?”. În partea de sud a „junglei” locuiesc între 800 şi 1.000 de migranţi – potrivit autorităţilor, aproape 3.500 de migranţi – potrivit unor asociaţii. În total, între 3.700 şi 7.000 de migranţi – mai ales sirieni, afgani şi sudanezi – trăiesc în condiţii precare la Calais, în cea mai mare tabără din Franţa. În apropiere, la Amiens, a avut loc, ieri, un summit franco-britanic între preşedintele francez François Hollande şi premierul britanic David Cameron, pe agenda căruia s-a aflat inclusiv situaţia migranţilor de la Calais.