Donald Trump îl „detronează” la Moscova pe… Vladimir Putin!

0
48

Trump PutinMăsurătorile au fost făcute publice de agenţia rusă Interfax, menţionându-se „noi sisteme de analiză”: în luna ianuarie a.c., numele lui Donald Trump a fost citat, în media rusă, de 202.000 ori, faţă de 147.077 referinţe câte a avut liderul de la Kremlin. Barack Obama a venit pe locul trei, cu doar 61.335 de referinţe. Pe o scară a influenţei mediatice, steaua lui Vladimir Putin a pălit, în profitul omologului său american. Institutul Medialogia (primul institut rus de monitorizare în timp real) care a stabilit baremul în funcţie de criterii cantitative şi calitative remarca inaugurarea preşedintelui american Donald Trump – fără o ceremonie excesivă –, şi convorbirea telefonică a acestuia cu Vladimir Putin. Oricum, media rusă a creat pentru Vladimir Putin un serios concurent politic, cita un cotidian economic, pentru ca un deputat comunist, contestatar, să aducă în discuţie „schimbarea elitelor”, încarnată de cel de al 45-lea preşedinte american, ceea ce înseamnă că Vladimir Putin ar cam trebui să îşi facă valizele. Statisticile publicate, cu gradul lor de relativism, se pot schimba de la o lună la alta, cum explica şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov. Ele sugerează o întoarcere la normalitate. Competiţia continuă, însă, în subsidiar, lucrurile nu stau chiar aşa: noua ambasadoare la ONU, Nikki Haley, a condamnat acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. Iar în faţa Consiliului de Securitate ea a afirmat că sancţiunile trebuie menţinute „până când Rusia redă controlul asupra peninsulei (Crimeea) Ucrainei”.  La Budapesta, într-o conferinţă de presă comună cu premierul ungar Viktor Orban, Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „extorcarea de bani a Occidentului”, jucând rolul de victimă. Cum Donald Trump se bucură de simpatie la Moscova, confecţionată sau autentică, rămâne de văzut, iar umbra lui Vladimir Putin planează asupra… desemnării noului preşedinte al SUA – în temeiul unor alegaţii neverificate – liderii europeni, reuniţi, ieri, în Malta, în capitala La Valletta, de acord în criza imigranţilor, nu s-au poziţionat identic în privinţa răspunsului la retorica, pe care o consideră descumpănitoare, a lui Donald Trump. Total diferită de a predecesorului său, Barack Obama. Se spune că, la Bruxelles, deja, formula mitterrandiană este urgent să aşteptăm, a devenit mai actuală ca niciodată. Adepţii unei abordări ferme, Parisul şi Berlinul, nu doresc o polemică prematură cu Donald Trump. Dar Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a spus deja miercuri că preşedintele american este una din marile ameninţări externe la adresa UE. În plus, anul acesta sunt prevăzute alegeri legislative şi în Franţa – unde Francois Hollande este în afara oricărei discuţii –, şi în Germania, unde Angela Merkel, după ultimele sondaje, va avea în sfârşit un adversar de luat în seamă, Martin Shultz, ex-preşedintele PE. Apoi, cum să vorbeşti pe o singură voce, când premierul ungar, Viktor Orban, se felicită pentru măsurile „anti-imigrare” contestate de Angela Merkel şi, deşi poziţionat între Rusia şi NATO, îşi ajustează schimburile comerciale cu Moscova şi afirmă răspicat, să se audă, că din cauza embargoului ţara sa a pierdut… peste şase miliarde de euro. Un veritabil test al parteneriatului UE – SUA îl va constitui validarea ambasadorului american Ted Maloch la Bruxelles, după ce acesta nu a ezitat, într-un interviu la BBC, să vorbească de sfârşitul monedei euro, comparând Uniunea Europeană cu URSS.