Presa franceză, de ieri, nici nu tună, nici nu fulgeră, la reţinerea în seara zilei de 2 ianuarie a.c. în apropierea Place de la Concorde, a unuia dintre liderii „vestelor galbene”, Eric Drouet (33 de ani), şofer de profesie, figură mediatică şi controversată, pentru participarea acestuia la o manifestare neautorizată, fiind plasa în arest preventiv. El riscă, scrie „Le Monde”, o pedeapsă de până la 6 luni închisoare şi 7.500 euro amendă. Se mai menţionează că Eric Drouet, unul din iniţiatorii primei mobilizării a „vestelor galbene”, la 17 noiembrie anul trecut, a venit însoţit de încă 50 de persoane pentru a aprinde lumânări pentru răniţii în timpul protestelor şi confruntării lor cu forţele de ordine. În afară de Eric Drouet alţi manifestanţi au fost reţinuţi în vederea identificării acestora. În comunicatul difuzat pe reţelele de socializare, avocatul său, Kheops Lara, a denunţat interpelarea considerând-o „totalmente nejustificată şi arbitrară”. Eric Drouet mai fusese judecat în urma reţinerii sale la 22 decembrie 2018, pentru posesia ilegală a unui baston de poliţie şi constituirea unui grup organizat în scopul acţiunilor violente. La 6 decembrie 2018, Eric Drouet îndemna manifestanţii la luarea cu asalt a Palatului Elysee. El va compărea la 15 februarie a.c. în faţa Tribunalului corecţional din Paris. Acestea sunt faptele. Interpelarea şoferului rutier a suscitat diverse relaţii în cele două câmpuri politice, membrii guvernului Edouard Philippe ripostând prin necesitatea… respectării statului de drept. Ceea ce este adevărat. La rândul său, preşedintele mişcării cetăţeneşti „vestelor galbene”, Kamel Amriou, opinează că arestarea este disproporţionată, vizată fiind stigmatizarea lui Eric Drouet. Presa franceză nu s-a inflamat deloc, repetăm, relatând rece, fără partizanat, faptele. Niciun reproş la adresa forţelor de ordine, şi cu atât mai puţin la adresa justiţiei. În schimb, pentru opoziţie, arestarea lui Eric Drouet, s-a dovedit prilejul oportun al denunţării unui „abuz de putere” şi al „poliţiei politice”. Repertoriul sună cunoscut. Extrema dreaptă s-a arătat „şocată”, constatând că regimul Macron devine „tot mai autoritar”. Faptele comise anterior de Eric Drouet nu sunt de trecut cu vederea. Asta e o certitudine. Deşi s-a autoproclamat totalment „apolitic”, a cerut „blocaj naţional” contra creşterii preţului la carburanţi la 17 noiembrie în actul I al manifestării „vestelor galbene”. Mai mult, s-a aflat că a votat în două rânduri, în alegerile prezidenţiale, pe Marine Le Pen. Până la urmă un detaliu insignifiant. Cel mai vocal tenor al opoziţiei, Jean Luc Melenchon, liderul „Franţa tăcută”, fost candidat la ultimile alegeri prezidenţiale, se amuză pe Facebook, comparându-l pe Eric Drouet, cu Jean Baptiste Drouet, revoluţionatul de la 1791, artizan al arestării Regelui Louis al XVI-lea, considerându-l un model în ceea ce înseamnă o revoluţie populară. Care însă nu e un dineu de gală şi glorificarea Terorii mai lipsea. Şi bineînţeles, prin analogie, dacă Robespierre îl apăra pe Jean Baptiste şi partizanii linie dure, Jean Luc Melenchon, admirator al incoruptibilului, îl apără pe Eric Drouet din raţiuni politice, nu de altă natură, văzându-l deja ales deputat pentru a păstra traiectoria omonimului său. Insuficient. Fiindcă Benoit Hamon, fondatorul mişcării „Generations”, altă voce puternică de stânga, l-a criticat pe Jean Luc Melenchon, pentru că îşi exprimase „fascinaţia” pentru o personană care… ameninţă democraţia. Povestea e interesantă, mai ales când observăm că „statul de drept” are interpretare variabilă, în ţări ai căror lideri şi reprezentanţi ne sunt… „diriginţi”, nu rareori, reproşându-ne nerespectarea „statului de drept” şi aluzia vizează abordarea evenimentelor din 10 august 2018, din Capitală.
