Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a promis joi „să militeze”, împreună cu cancelarul german Angela Merkel, pentru un „nou tratat” european. „Franţa militează, cu Germania, pentru un nou tratat european, refondat şi regândit, al organizării Europei. Mai multă solidaritate, mai multă responsabilitate, asumată, în faţa popoarelor, de un veritabil guvern economic, aceasta este viziunea noastră pentru viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor. (…) Franţa şi Germania, după atâtea tragedii, au decis să-şi unească destinele, să privească spre viitor împreună…(…)”, a declarat Sarkozy, în faţa a 5.000 de persoane, la Toulon. „Îl voi primi, luni, la Paris, pe cancelarul Angela Merkel şi, împreună, vom face propuneri franco-germane, pentru a garanta viitorul Europei”, a anunţat el, în cadrul unui discurs, susţinut cu 8 zile înaintea unui summit european crucial. „Refondarea” Europei trebuie bazată, în opinia lui Sarkozy, pe „mai multă disciplină”, pentru a înfrunta criza şi a se lua mai multe decizii „cu majoritate calificată”. „Ceea ce s-a făcut pentru Grecia, într-un context foarte particular, nu se va repeta” şi nici un stat din zona euro nu va mai fi, de-acum, „pus în incapacitate de plată”, a promis Sarkozy.
În ciuda acestor afirmaţii, Berlinul şi Parisul au păreri divergente asupra căii de urmat pentru salvarea zonei euro. Germania vrea să impună o disciplină bugetară de fier membrilor zonei euro şi refuză o solidaritate financiară între europeni – pe care Parisul o reclamă, prin intermediul BCE – emiterea de euroobligaţiuni sau consolidarea fondurilor de salvare a zonei euro. Aceste lucruri le-a susţinut şi ieri cancelarul Merkel, într-un discurs rostit în faţa deputaţilor din Bundestag. „Nu doar vorbim despre o uniune bugetară, dar suntem pe cale să o şi realizăm”, a afirmat aceasta. „Elementul central” al acestei „uniuni a stabilităţii” dorite de Germania va fi „un nou plafon de îndatorare european”. Pe de altă parte, şefa Executivului german a respins, categoric, principiul „eurobondurilor”, susţinând că „cine nu a înţeles că eurobondurile nu pot fi soluţia pentru această criză nu a înţeles natura crizei”.
