Medicii de familie au pichetat Prefectura Dolj

0
106

Medici de familie, însoţiţi de pacienţi, au pichetat, ieri, Prefectura Dolj în semn de nemulţumire vizavi de măsurile luate de Guvern privind acordarea serviciilor de sănătate din sectorul medicină primară. Doctorii susţin că timpul petrecut alături de pacient a scăzut dramatic din cauza birocraţiei, accesul bolnavilor la tratament fiind îngrădit de protocoale de prescriere necorelate cu realităţile sistemului şi cu dovezile ştiinţifice actuale. Medicii de familie acuză, de asemenea, că există limitări nepermise  în accesarea unor investigaţii necesare pentru diagnosticul precoce.

Protestul de la Craiova s-a desfăşurat  în contextul mişcărilor de la nivel naţional. Coaliţia „Solidari pentru Sănătate”, formată din 9 organizaţii non-guvernamentale care apără drepturile pacienţilor şi organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie, a iniţiat ieri un protest public în toată ţara faţă de subfinanţarea cronică a asistenţei medicale primare din România şi de imposibilitatea de practică optimă a medicinii de familie, avertizând totodată că întregul sistem va intra în colaps şi va lăsa milioane de pacienţi fără îngrijirea medicală  la care au dreptul în calitate de plătitori de taxe şi impozite.

Birocraţia şi subfinanţarea, marile probleme ale medicinii de familie

Adriana Dogaru

Medicii de familie solicită asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii în scopul îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei din România. De asemenea, cadrele medicale cer creşterea finanţării medicinii de familie, pentru echilibrarea finanţării în sistemul public de sănătate. O altă revendicare este recunoaşterea importanţei rolului medicului de familie şi respectarea drepturilor constituţionale ale medicilor şi pacienţilor.

„Protestăm, astăzi, din cauza birocraţiei cu care ne confruntăm, birocraţie ce înseamnă timp mai puţin petrecut alături de pacient. În egală măsură, solicităm şi o finanţare mai bună a medicinii de familie. În următorii cinci ani există riscul ca milioane de asiguraţi să rămână neacoperiţi. Mai ales în mediul rural. Trebuie ţinut cont de faptul că medicina de familie este medicina de bază. Avem stabilit un calendar al protestelor, iar pe 11 noiembrie câte 50 de medici din fiecare judeţ se vor deplasa la Bucureşti”, a precizat dr. Adriana Dogaru, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) filiala Dolj.

2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie

Timpul consultaţiei este irosit, potrivit medicilor de familie, cu activităţi administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Pe termen mediu şi lung această situaţie duce la deprofesionalizarea medicului, la scăderea performanţelor profesionale şi este una din cauzele principale ale emigrării.

Conform unei analize realizate de SNMF şi FNPMF, 2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte şi odată cu această tendinţă creşte incidenţa bolilor care creează poveri economice şi sociale extrem de importante: bolile cardiovasculare, boli oncologice, boli respiratorii sau boli inflamatorii.

Există o tendinţă negativă, de ieşire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare) fie prin migraţia forţei de muncă şi intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendinţă este accelerată de subfinanţarea sistemului naţional de asistenţă medicală primară şi de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 de localităţi din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară.

Conform analizei proiective realizate de SNMF şi FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor – segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară – să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României.

Numărul consultaţiilor a crescut cu 50% faţă de anul 2009

Analiza mai arată că numărul mediu al consultaţilor medicale acordate de medicii de familie a crescut cu mai mult de 50% faţă de anul 2009. Conform datelor INS, aproape jumătate din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în ultimele 12 luni, efectuând în medie 3,7 consultaţii.

„Acest lucru demonstrează un grad de aglomerare şi încărcare fără precedent a cabinetelor medicilor de familie, care creşte presiunea pe sistemul de asistenţă medicală primară. Din 1999 până în 2017, bugetul FNUASS a crescut de 18,1 ori, în timp ce alocările pentru asistenţa medicală primară de doar 12 ori. Dacă raportul de creştere ar fi fost respectat, bugetul AMP ar fi trebuit să fie în 2017 de 2,538 miliarde lei, adică cu 858 milioane lei mai mare decât este acum, respectiv de 8,78% din FNUASS total, faţă de 5,83% cât este în prezent. Dacă adăugăm şi nevoia dezvoltării fireşti a cabinetelor de medicina familiei, pentru oferirea unor servicii diversificate şi de calitate, este evident că se impune un procent European din bugetul Sănătăţii pentru medicina de familie, adică minimum 10% din FNUASS total”, arată medicii de familie.