Preşedintele american Joe Biden a reacţionat, imediat, în urma anunţului Curţii Supreme, cu privire la imunitatea penală a lui Donald Trump, în raport cu acţiunile sale în calitatea de preşedinte, apte de a crea „un precedent periculos”. Decizia, în opinia locatarului actual de la Casa Albă, crează un principiu nou şi un precedent, în sensul că puterea nu va mai fi limitată prin lege. Sentinţa a fost aşteptată cu nerăbdare. Ea stabileşte imunitatea „absolută” pentru actele oficiale ale unui preşedinte, dar nu recunoaşte nici una pentru actele neoficiale. Donald Trump nu va fi însă judecat înainte de alegerile din 5 noiembrie a.c., termenul limită fiind prea scurt. O precizare: în SUA desupra Curţii Supreme nu e decât… cerul. Despre ce este vorba. Pe 23 august anul trecut, Donald Trump a fost acuzat de consilierul special Jack Smith de încercările sale de a inversa rezultatul alegerilor din 2020. Acesta este procesul penal federal cunoscut sub numele de „6 ianuarie”. Donald Trump a fost acuzat că a conspirat pentru fraudarea alegerilor, obstrucţionarea unor proceduri legale, conspiraţie împotriva dreptului de vot al americanilor. El a pledat nevinovat. Procesul era programat să înceapă pe 4 martie, dar în octombrie anul trecut avocaţii săi au susţinut teza imunităţii prezidenţiale, la data comiterii acţiunilor sale. Judecătoarea Tanya Chutkan, la începutul lui decembrie 2023, se pronunţase împotriva lui Donald Trump, care a făcut recurs. În ianuarie Curtea de Apel a audiat avocatul său şi a confirmat decizia judecătoarei Chutkan la începutul lui februarie. Donald Trump a revenit la Curtea Supremă, care la 28 februarie a dat termen pentru 25 aprilie. În „cazul Colorado” care l-a declarat pe Trump neeligibil pentru că incitase la insurecţie, decizia s-a pronunţat în mai puţin de 9 luni, la timp ca el să apară pe buletinele de vot, în alegerile primare republicane. John Roberts, alături de alţi 5 judecători conservatori –Neil Gorsuch, Samuel Alito, Clarence Thomas, Brett Kavanangh şi Amy Coney Barrett- a motivat astfel soluţia dată: „concluzionăm că în conformitate cu structura noastră constituţională a separării puterilor, natura puterii prezidenţiale impune ca un fost preşedinte să beneficieze de imunitate în urmărirea penală pentru acte oficiale în timpul mandatului său”. John Roberts a dezvoltat necesitatea ca preşedintele să poată a-şi îndeplini atribuţiile fără teamă, fără ameninţarea unei acţiuni legale. Această imunitate este prezumată pentru acţiunile „în sfera responsabilităţii sale oficiale”. În ceea ce priveşte actele neoficiale nu ar exista imunitate. Donad Trump a lăudat, bineînţeles, decizia Curţii Supreme considerând-o „o mare victorie pentru Constituţia noastră şi democraţia noastră”. În rechizitoriul împotriva lui Donald Trump, lucrurile vor fi acum reevaluate. Discuţiile sale cu Departamentul de justiţie după alegeri sunt acoperite aşadar de imunitate. Rechizitoriul lui Jack Smith este redactat vizând comportamentul fostului preşedinte. De exemplu, Donald Trump i-ar fi cerut procurorului general să investigheze frauda electorală şi să trimită o scrisoare oficială în statele „vizate”, unde pierduse. Procurorul general a refuzat să se conformeze şi Donald Trump l-a ameninţat, în mod repetat, că îl va demite. Acest detaliu nu mai poate fi un motiv de urmărire penală. Pentru presiunea pe care ar fi exercitat-o asupra vicepreşedintelui său Mike Pence, căruia i-ar fi cerut să blocheze certificarea voturilor alegătorilor, Curtea Supremă nu s-a pronunţat. Discuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui despre alegerile pomenite se circumsciru unui act oficial. Pentru rolul său, în timpul atacului asupra Capitoliului de către susţinătorii săi, Curtea Supremă a returnat decizia instanţei districtuale şi Tanya Chutkan trebuie să stabilească dacă atitudinea preşedintelui era oficială sau neoficială. Opinia separată a judecătorului Sonia Sotomayor, alături de alţi 2 judecători democraţi, Elena Kogan şi Ketanji Brower Jackson, inserează crearea unei „zone fără lege” în jurul preşedintelui. Tanya Chutkan trebuie să procedeze acum la o altă audiere pentru a decide ce constituie un act oficial. Curtea Supremă a jucat, aşadar, un rol major în viitoarele alegeri prezidenţiale. Pentru că procesul despre „6 ianuarie” a fost cel mai important. Echipa de campanie a lui Joe Biden estiemază că „miliardarul republican se crede mai presus de lege”. Găsit vinovat la 30 mai, de instanţele din New York în afacerea Stormy Daniels, el va primi sentinţa pe 11 iulie a.c.. Dar această primă condamnare penală, fără precedent pentru un fost preşedinte american, riscă să fie singura înainte de vot. „Fără penali în funcţii publice” se clama cu vigoare la Bucureşti, în urmă cu câţiva ani. E bine să ne amintim.
