Cea de-a V-a ediție a Divanului Degustătorilor de Film și Artă Culinară va avea loc, anul acesta, în perioada 26-31 august în Portul Cultural Cetate și va fi dedicată „Eroilor şi antieroilor din Balcani”. Tema se va regăsi atât în proiecțiile festivalului – lungmetraje, scurtmetraje şi documentare –, cât şi în prezentările din cadrul simpozionului ştiinţific care însoțește evenimentul de trei ediții încoace. „Divanul din acest an este un prilej pentru a vedea că în Balcani s-au născut deopotrivă eroismul şi viaţa într-o veşnică tranziţie”, spune Marian Ţuţui, directorul artistic al festivalului.
„Timp de cinci zile, Divanul Degustătorilor de Film și Artă Culinară va aduce pe malul Dunării, într-un spațiu care și-a modificat destinația devenind din port agricol port cultural, filme balcanice actuale şi de arhivă, filme care au scris istorie, filme premiate şi filme care subminează clişeele şi prejudecăţile ce s-au clasicizat, de-a lungul timpului, în legătură cu cinematografia balcanică”, precizează, într-un comunicat de presă, reprezentanții organizatorilor – Fundația pentru Poezie „Mircea Dinescu”, cu sprijinul TV 1000, CNC și ICR.
Ca în fiecare an, festivalul este deschis tuturor iubitorilor de cinema şi bucătărie balcanică, accesul la filme şi demonstraţiile culinare fiind liber. Pe timpul desfășurării evenimentului, camparea pe teritoriul portului va fi posibilă în limita locurilor disponibile. Înscrierile se pot face pe pagina de Facebook, https://www.facebook.com/DivanFilmFestival.
Marian Ţuţui, directorul artistic al festivalului: «Eroi balcanici? Ei bine, ei sunt cei mai cunoscuţi din lume. Începând cu Ulise, care a întârziat acasă rătăcind cam mult cu băieţii pe coclauri. Pentru Giovanni Papini chiar Ahile şi ceilalţi eroi nu erau decât nişte fraieri care s-au măcelărit timp de zece ani sub zidurile unui târguşor pentru o femeie cam trecută. Acestor eroi li se adaugă Păcală şi Nastratin Hogea, apoi o serie de dansatori frenetici precum Zorba şi eroii lui Kusturica. Antieroi? Nu este vorba despre loseri în sens american, ci despre oameni obişnuiţi precum Lăzărescu al lui Puiu sau compozitorul din recentul „Moartea unui om din Balcani” al lui Miroslav Momcilovic. Divanul din acest an este un prilej pentru vedea că în Balcani s-au născut deopotrivă eroismul şi viaţa într-o veşnică tranziţie. Căci între retragerea romană şi năvălirile turcilor nu au fost decât tot perioade de tranziţie. Nu degeaba întregul nume al lui Lăzărescu este Dante Remus Lăzărescu».
